Gura lumii
Se aude prin târg că într-un mare parc de distracţii şi agrement situat într-o pădure de la marginea unui municipiu de pe Valea Mureşului, deschis cu mare tam-tam cu câteva luni în urmă, lucrurile nu merg prea bine. Ba, cică ar şchiopăta rău de tot, dacă ne luăm după veştile care răzbat de acolo. Cârcotaşii vorbesc că aleile şi spaţiile de cazare sunt pustii, ne prea găsindu-se amatori să-şi petreacă week-end-urile sau minivacanţele acolo. Ca urmare, salariile personalului care munceşte în parcul cu aspect de tabără militară întârzie de câteva luni şi mulţi dintre salariaţi stau cu frica în sân, gândindu-se că vor fi puşi pe liber taman acum, în pragul iernii. Cei care cunosc situaţia se întreabă oare de ce nu are succes parcul cu pricina. Din cauza crizei care afectează tot mai puternic economia şi populaţia ţării, sau faptul că acest gen de parc milităros nu-i prea atrage pe români?
Campania electorală se înteţeşte, iar odată cu ambalarea motoarelor electorale, au început şi şmecheriile menite a influenţa oamenii să voteze un anumit candidat. Ca urmare, de câteva zile, numeroşi cetăţeni, din oraşe, dar şi din mediul rural, sunt apelaţi la telefon şi îndemnaţi mai direct, mai pe ocolite, să voteze cu un anume candidat. Dar, pentru a-i păcăli pe cei apelaţi, vocea suavă de la capătul firului îi îndeamnă mai întâi să meargă la vot, unde musai trebuie să-şi exprime opţiunea în favoarea referendumului. Apoi, imediat le aduce aminte celor pe care i-au sunat, că iniţiatorul referendumului pentru parlament unicameral este actualul preşedinte, nu de alta, dar ca să priceapă şi ei pe ce nume să pună ştampila atunci când se află în cabina de vot. Deci, vorba lui nenea Iancu, curat-murdar dom’le prezident!