Gurasada: De la eficientizare energetică, la stații de încărcare electrică

Magdalena Șerban

Vremurile se schimbă, tehnologia evo­luează, iar prioritățile administra­tive trebuie să fie în ton cu po­si­bi­litățile de finanțare nerambursabilă de care se poate beneficia în ur­mă­rorii ani. La Gurasada, traiectoria in­vestițională este clară.

Cumpătare
Reducerea consumului și a risipei de energie este din ce în ce mai impor­tantă pentru UE. În 2007, liderii Uniunii au stabilit un obiectiv de reducere a consumului anual de energie cu 20 la sută până în 2020. În 2018, în pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, s-a fixat un nou prag de diminuare cu cel puțin 32,5 la sută până în 2030. Eficiența energetică rămâne, prin urmare, o prioritate strategică pentru uniunea energetică, iar cadrul viitor de politici pentru perioada de după 2030 este în curs de dezbatere. “Pe fonduri de mediu avem depuse două proiecte care se află în procedură de evaluare. Unul ține de eficientizarea energetică a căminului cultural din Câmpuri Surduc și al doilea urmărește eficientizarea ener­­getică a școlii primare și a grădi­niței din aceeași localitate. De la izolații, acoperiș și până la tâmplărie PVC și sistem de încălzire, totul trebuie în­lo­cuit conform cerințelor tehnică”, a anunțat Silviu Nan (foto), primarul din Gurasada.

Maşinile electrice câştigă teren
O altă direcție de finanțare spre care edilul își îndreaptă atenția este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Proiectul României în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă cuprinde 107 investiţii în mai multe domenii şi 64 de reforme.
Țara noastră va primi ajutor financiar pen­tru finanţarea unor demersuri am­bi­ţioase, obținându-se 80 de miliarde de euro în urma negocierilor cu Co­misia Europeană, pe perioada 2021-2027. Gurasada vrea să fie parte din această strategie de dezvoltare. ,, Stu­diem să vedem pe ce segment se poa­te anticipa succesul accesării vreunei ramuri. Ne orientăm către stații de încărcare electrică, fiind condiționați în viitor de existența lor în raza noastră teritorială. Poate că acum nu sunt mașini electrice în comună, dar la cum se schimbă accentul de pe combustibil pe instrumente nepoluante, se vor mo­difica și regulile auto. Așa că mașinile electrice vor câștiga teren. Nici micro­buz școlar nu putem primi în tranșa de înnoire a parcului auto central, dacă nu avem unde să-l încărcăm. Nu luăm în derâdere nici pistele de biciclete pe care le-am putea face cu sprijin de la UE. Fiind poziționați la șes, zona noas­tră permite crearea unor itinerarii tu­ristice și de recreere. Totul trebuie cân­tărit foarte serios, deoarece trebuie să fim conștienți că unele cheltuieli nu sunt decontabile (prefezabilitatea, de ex­emplu, studiile de teren etc.) La fie­care componentă există parte eligibilă și parte neeligibilă. Așa a fost și prin Ad­mi­nistrația Fondului de Mediu (AFM), dar și prin Program Operațional Infra­struc­tură Mare (POIM), adică așa se practică peste tot. Deasta e neapărată nevoie de atenție și de niște calcule estimative și realiste. Să știm care ne va fi contribuția proprie, dacă ne per­mitem, dacă există riscuri, de unde alocăm și dacă impactul bugetar este decent. Însă cert e că nu vrem să ratăm oportunități europene. De nici un fel”, a concluzionat edilul.