În 6 ani, românii au dat un miliard de euro mită

Un miliard de euro s-a dat şi s-a luat mită în România în ultimii şase ani, iar sutele de an­chete arată că inculpaţii au făcut manevre să scape de dosare şi să îşi pună banii la adăpost.

Şi-au cumpărat lunar maşini şi terenuri
Aproape 800 de dosare de corupţie au fost trimise în judecată din 2014 încoace. Practica arată că mulţi dintre funcţionarii acuzaţi de co­rupţie preferă sa încaseze mita cash, iar în unele cazuri aveau atât de mulţi bani, încât îşi cum­părau lunar maşini, terenuri ori apar­ta­mente.
Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis în ju­decată, din 2014 până la începutul acestui an, 770 de dosare de corupţie. Aşa că anchet­at­o­rilor le-a fost uşor să contureze un portret robot al celor care încearcă să ascundă mita.
„Sunt persoane instruite, bine relaţionate, cu acces la expertiză, cu mijloace complexe, care ascund produsul infracţiunii, iar noi trebuie să ţinem pasul cu aceştia. Unele persoane dispun de sume mai mari decât bugetul Direcţiei Na­ţio­nale Anticorupţie”, spune Crin Bologa, procu­rorul-şef al DNA.
Anchetatorii specializaţi în depistarea pre­ju­di­ciilor şi a bunurilor obţinute din infracţiuni au făcut şi o listă a semnelor care îi dau de gol pe infractori.

Cum se dau de gol infractorii
Cheltuieli mult peste veniturile declarate ori de­claraţiile de avere goale. Sunt tot atâtea sem­nale de alarmă pentru investigatorii finaciari. In­vestigând fapte de corupţie, procurorii au des­co­perit că nu doar o dată funcţionarii treceau pe numele rudelor bani obţinuţi din surse ilegale. Şi nu doar o dată unii au divorţat, formal, de­sigur, astfel încât să poată trece pe numele par­tenerilor de viaţă banii obţinuţi ilicit.
„Mita transmisă în numerar, acestea au fost cele mai multe situaţii, apoi bunuri mobile sau servicii. Au fost utilizaţi pentru construcţia sau cumpărarea de locuinţe, achiziţii de bunuri de lux sau opere de artă ca formă de protecţie sau investiţie a ba­­ni­lor”, de­taliază Amalia Con­stan­­ti­nes­cu, ofiţer de poliţie DNA.
Cât priveşte modul în care circula mita, va­rianta cash rămâne cea mai răspândită. Cazul poliţiştilor de la Serviciul Permise din Suceava, acuzaţi că adunau atât de mulţi bani, încât îi ţineau în ligheane, e doar cel mai recent exem­plu. Când vine vorba despre sume mari, cum a fost cazul achiziţiilor făcute în pandemie, din do­sarul fostului şef UNIFARM, sunt preferate me­ca­nisme de firme, bazate pe contracte fictive.