Data trecută, când am vorbit despre faptul că judeţul Hunedoara este furat, ne-am oprit doar la jocul distribuirii de fonduri către gaşcă organizată şi la umilinţa ce ni se pune pe creştet, în loc de transpiraţie, prin grija politicienilor, o grijă de care ne-am lipsi bucuroşi, dacă am putea. Dar de politică şi politicieni nu scapi uşor, cum nu scapi uşor de râie sau păduchi.
Astăzi, vom scoate în evidenţă elemente ale hoţiei în judeţul Hunedoara care ţin de spaţiul extraterestru, asta, pentru că nimeni nu poate oferi vreo explicaţie cumsecade. Ne vom limita la municipiul Hunedora, pentru că şi aşa e atât de mult de scris, încât a fost nevoie de selecţie la sânge.
La Hunedoara, sute de extratereştri au subtilizat tot ce edili ai locului au avut nefericita inspiraţie să lase de izbelişte, să distrugă. Nu intrăm în detaliile furturilor din arealul combinatului siderurgic: acolo nici Dumnezeu nu poate cuantifica dimensiunile furtului şi distrugerii. Evident, tot extratereştrii au fost cei mai mari hoţi, pentru că mii de tone de metal – aşadar, nu furt cu căruciorul sau sacul, cu trenul – au dispărut subit şi nimeni, absolut nimeni nu ştie cum, nici cine l-a subtilizat chiar în văzul lumii.
Sunt altele, însă, mai ciudate. Vapoarele, şalupele, bărcile de pe lacul Cinciş au dispărut brusc şi nimeni nu ştie cine le-a luat, cum şi unde le-au dus. Inclusiv uriaşul ştrand plutitor de pe lacul Cinciş, un adevărat monstru din tone de metal, a reuşit să dispară, probabil prin teleportare, pentru că nimeni nu a văzut cum cineva ar fi scos uriaşul din apă, l-a tăiat şi l-a dus.
La vechiul ştrand din Hunedoara, o bijuterie la vremea când funcţiona, distrus de nepăsarea autorităţilor, apa venea pe mai mulţi kilometri printr-o conductă de 400, îngropată în pământ. În acest caz, se pare că unii oameni au văzut excavatoare ale extratereştrilor săpând nestingherite şi scoţând ţeava, după care totul dispărea ca prin farmec. Nici în acest caz, nimeni nu ştie nimic.
Aşa cum nu se ştie nimic despre dispariţia funicularelor, cu tot cu cabluri, a aparaturii şi echipamentelor din staţia de pompare apă industrială Cerna, a mii de elemenţi de fontă de prin instituţii unde s-au făcut reabilitări. Şi invazia continuă.
CORVIN FOTOVOLTAIC SRL - societate în faliment, prin lichidator judiciar RELCO ACTIVE SPRL, vinde prin…
Vorbesc cârcotașii că un personaj din zonă, ajuns, cum se spune cu sacii în căruță,…
Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara Pentru că nici nu a început bine anul și a…
Catedrala Națională va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al…
Lucian S., din municipiul Deva Pentru că i-a fost prelungit mandatul de arestare preventivă, bărbatul…
O hunedoreancă de 63 de ani, din Ghelari, nu s-a bucurat deloc de sărbătorile de…
View Comments
Astăzi în judeţul Hunedoara domneşte baronul Mircea Moloţ, de la Partidul Naţional Liberal, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Povestea lui Moloţ este simplă: informator al Securităţii pe vremea lui Ceauşescu, bani sifonaţi de la Consiliul Judeţean Hunedoara către firmele apropiaţilor săi, mult tupeu politic, ca să nu spunem nesimţire, şi, în general, o viaţă bună şi prosperă pentru baronul Mircea. Când nu conduce judeţul Hunedoara, Moloţ participa la partide îmbelşugate de vânătoare. Este aşadar vânător împătimit, premiat chiar pentru trofeele de cerb împuşcate, are două vile şi proprietăţi de peste 100 de hectare de teren în judeţ. În comuna Certeju de Sus deţine un conac, alături de 84 de hectare de teren. O proprietate demnă de un grof maghiar, aşa cum exista în Transilvania pe vremuri. Asta este viaţa lui Moloţ, alegătorii îl votează iar el trăieşte pe picior mare. Baronul Moloţ nu face un secret din faptul că ginerele său, pe nume Robert Venter, a câştigat contracte de peste 2 milioane de euro de la Consiliul Judeţean Hunedoara, printre care şi lucrarea de renovare a sediului instituţiei. Acelaşi Venter a primit şi lucrări de construcţii în cadrul proiectului european pentru modernizarea şi reabilitarea reţelelor de canalizare şi apă din Deva şi Hunedoara. Proiectul a fost implementat de compania de apă a judeţului, deţinută de consiliul judeţean. Adică banii erau plătiţi din pixul subordonaţilor lui Moloţ. Aşa se întâmplă în familiile baronilor locali din România, îţi vin milioanele de euro în buzunar şi trebuie să-i iei, n-ai ce face! Acest proiect de canalizare, în valoare de 63 de milioane de euro, a fost un bun prilej pentru îmbogăţirea şmecherilor din oraşul Deva, printre ei şi familia fostului boxer Mihai Leu. În timp ce băieţii deştepţi de la Deva căpuşau contractul european cu pricina, Consiliul Judeţean Hunedoara băga în faliment tocmai firma de construcţii deţinută de instituţie. Firma care putea să facă lejer lucrările în acest proiect. CJ Hunedoara deţinea compania Drumuri şi Poduri SA Deva. Compania primea contracte pentru modernizarea drumurilor de la Consiliul judeţean, apoi aceste lucrări erau subcontractate către alte firme private. În final compania de stat a dat faliment. Printre cei care sifonau banii de la Drumuri şi Poduri SA era şi afaceristul Gabriel Doda, arestat recent pentru acuzaţii de crimă organizată şi evaziune fiscală. O altă firmă care căpuşa compania de construcţii judeţene era şi Viva Construct, deţinută de un anume Vasile Axinte, apropiat al senatorului PSD de Hunedoara, Cosmin Nicula. Semn că la Hunedoara combinaţiile politice se fac şi între partide, mai ales în familia USL.