Comunitate

La Blãjeni, cireşele se coc altfel

Magdalena Şerban

Ca să fii blăjenar, trebuie să te cheme Candin, să ai un cal alb şi un cireş în curte. Acum, acest lucru este doar un ideal, însă în trecut, a fost chiar o realitate.

Acelaşi loc, aceiaşi oameni, dar alte recolte

Radiaţiile de la Zlatna, Roşia Poieni, Roşia Montană sau Gurabarza au participat, treptat, la distrugerea cireşelor mici şi negre de odinioară, ce au dus vestea Blăjeniului, ca fiind locul în care pomii au rod bogat. Chiar dacă ultimii ani au adus cu ei dispariţia recoltelor de cireşe, acesta nu a fost un motiv întemeiat ca localnicii să renunţe la sărbătoarea lor tradiţională ce are ca laitmotiv aceste fructe. Mai demult, la sfârşit de iunie, început de iulie, oamenii se adunau în centrul satului, predau cota de cireşe (aşa era pe vremea lui Ceauşescu, când fiecare avea o cotă impusă de stat la diferite produse), după care încingeau un joc, de mama focului. Începând cu 1977, frâiele sărbătorii continuate cu sfinţenie, an de an, au ajuns în mâinile Sfatului Popular, care i-a dat numele ce-l păstrează şi în zi de azi, “La izvorul Crişului”. Nici anul acesta nu avea cum să fie altfel.

Gazde deosebite

În ultimul sfârşit de săptămână din iunie, comunitatea s-a pus, din nou, pe voie bună. Ce-i drept, nu ca altădată, când cireşele erau la ordinea zilei. Un lucru este cert: nimeni nu le poate ştirbi valoarea obiceiurilor, a locurilor şi aurul din inimile celor de aici. “În acest an, oamenii i-au primit cu căldură pe cei peste 150 de oaspeţi veniţi să participe la marea sărbătoare. I-au omenit cum au putut mai bine, aşa cum au învăţat din străbuni. La noi se mai păstrează încă, o bucată nealterată de timp, care merită să fie conservată şi împărtăşită tuturor celor care ne trec pragul. Astfel, turiştii interesaţi de aceste splendide locuri, pot găsi gazde ospitaliere în pensiunile amenajate sau la persoane particulare, unde pot servi bucatele tradiţionale ale zonei, bineînţeles, ecologice. La pachet cu acest imbold culinar, vine vizitarea obiectivelor turistice. Pe viitor, intenţionăm să punem bazele unei livezi-etalon, pentru a continua iniţiativa implementării unui program turistic local, desfăşurat pe ciclurile importante din an şi demarat cu ceva timp în urmă”, a precizat edilul locului, Ioan Raţ (foto).

Viaţa nu e roz

Bucuria se poate uita uşor atunci când oamenii, cuprinşi de problemele cotidiene, fac naveta la oraşe, pentru a pune o pâine pe masă. „Populaţia Blăjeniului semnifică o pondere considerabilă, formată din oameni trecuţi de venerabila vârstă de 60 de ani. Mai sunt şi tineri, care contrar greutăţilor, au preferat să rămână aproape de cei dragi care le-au dat naştere şi de locurile care le-au dat viaţă. Fac naveta la firme din Deva, Brad sau alte localităţi – care pe unde şi-a găsit de lucru. Şi, nu sunt chiar puţini: 40 de suflete. Chiar dacă sunt mulţi kilometri de parcurs zilnic, iar când ajung acasă, oboseala le fură din timpul destinat treburilor casei, preferă să nu se înstrăineze, atât cât pot rezista. Încercăm să le uşurăm traiul şi luptăm să le construim infrastructura necesară. Se spune că dacă ai apă, curent şi drumuri, atunci, mai poţi zâmbi”, a mai completat Ioan Raţ.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura