Lovitură de teatru în procesul de 10 milioane de dolari al Simonei Halep. Cursa întinsă la New York de avocații companiei Quantum

Simona Halep are probleme în pro­cesul de 10 milioane de dolari îm­po­triva com­pa­niei cana­di­ene care a fa­bri­cat su­pli­men­tele con­ta­mi­nate ce au pro­vo­cat sus­pen­da­rea spor­ti­vei.

A refuzat dosarul
Lovitură grea primită de Simona Halep la New York, acolo unde sportiva ro­mân­că a deschis un proces civil împo­triva Quan­tum Nutrition și a alte două com­panii care au fost implicate în fabri­ca­rea supli­men­telor alimentare care i-au adus suspendarea: RJ Packaging și General Ingredient. Instanța federală care urma să judece litigiul și-a declinat competența și a refuzat dosarul, scriu cei de la Fanatik.ro.
La termenul din martie, în procesul Halep Vs Quantum Nutrition Inc, Curtea Districtuală de Sud din New York a ana­lizat cazul și a decis că nu are com­pe­ten­ța necesară pentru a judeca această cau­ză. Cu alte cuvinte, instanța și-a de­clinat competența din cauza faptului că niciuna dintre părțile implicate în dosar nu sunt din Statele Unite ale Americii.

Ce s-a întâmplat, de fapt?
Sfătuită de avocați, Simona Halep a deschis un proces împotriva companiei Quantum Nutrition Inc la New York, pe motiv că sportiva se afla pe teritoriul Statelor Unite în momentul în care a consumat suplimentul contaminat. Re­clamanta a depus acțiunea la Curtea Supremă New York (Manhattan), care are și rol de instanță superioară în acest stat.
Avocații canadienilor, care au încercat să tragă de timp încă de la începutul litigiului, i-au întins româncei ”o cap­cană”. La Începutul acestui an, Quantum Nutritions Inc a solicitat mutarea do­sa­rului de la instanța de stat din New York la o instanță federală, invocând ”juris­dic­ția prin diversitate”.
În justiția americană, acest termen este folosit atunci când părțile sunt din state diferite sau procesul implică un cetățean străin și unul american.

Procesul , în aer: ce variante mai are românca
Cu toate acestea, judecătorul federal a observat că reclamantul este din România, iar pârâții sunt companii cu sediul în Canada. Astfel, condiția ”juris­dic­ției prin diversitate” nu a fost respec­tată, pentru că niciuna dintre părți nu este o persoană fizică sau juridică din Statele Unite ale Americii.
Decizia judecătorului federal nu este echivalent cu o respingere a cazului, însă aruncă dosarul Simonei Halep în aer. Asta pentru că nu se știe ce se va în­tâmpla mai departe. Singura certitudine este că dosarul se va întoarce la Curtea Supremă New York. Teoretic, cazul s-ar putea judeca aici, însă șansele sunt destul de mici, ținând cont că și această instanță și-a declinat anterior com­pe­tența în favoarea tribunalului federal.
Cel mai probabil, avocații Simonei Halep vor încerca să convingă instanța su­premă să nu refuze dosarul, ar­gu­mentul principal fiind acela că faptele s-au petrecut în statul New York.
Dacă nu vor reuși acest lucru, Simona Halep nu are altă variantă decât să deschidă un alt litigiu, fie în România, fie în Canada. În oricare dintre variante, pro­cedura va întârzia destul de mult, ți­nând cont de faptul că până acum nici măcar nu s-a ajuns la judecata pe fond a cauzei.

A stat aproape un an pe tușă, după ce a ieșit pozitivă la un control antidoping
Simona Halep a pierdut ultimii ani din carieră, după ce Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA) a suspendat-o pentru dopaj. Chiar dacă sentința a fost redusă de la 4 ani, la 9 luni, după ce TAS a admis apelul spor­ti­vei, românca nu a mai putut reveni nicio­dată în elita tenisului mondial iar în luna februarie și-a anunțat retragerea.
Acum, Halep încearcă să obțină des­pă­gubiri pentru cele 229 de zile pe care le-a stat pe tușă. Ea cere 10 milioane de dolari de la trei companii care au produs suplimentul alimentar/ambalajul con­ta­minat, care i-a adus suspendarea. Două dintre ele și-au schimbat denumirea (Quantum Nutrition Inc a devenit Schi­noussa Super Foods și RJ Packaging se numește acum Custom Food Packag­ing), în timp ce a treia s-a desființat.