Luncoiu de Jos: lemnul de foc din pădurea comunală, scump pentru buzunarul oamenilor
Magdalena Şerban
Cu toate că deţine circa 300 de hectare de fond forestier, administraţia publică din Luncoiu de Jos a făcut nişte calcule realiste ce au dus la o singură concluzie: ca să fie exploatat pentru populaţie, lemnul de foc ajunge mult prea scump. Asta, deoarece pădurea e dispersată, deloc aproape şi implică contractarea unei firme specializate care să execute tăierea propriu-zisă şi transportul.
„Nu putem spune că nu avem pădure, dar nici nu generează foarte multe avantaje, în condiţiile în care în afară de rărituri, nu prea merge cu exploatarea după bunul plac. Trebuie respectate normele silvice şi cadrul legislativ, plus că ne e puţin mai peste mână. Spun asta, pentru că nu e concentrată într-un loc, o bună parte e chiar greu accesibilă şi totul determină cheltuieli majorate de exploatare şi transport, demersuri care oricum trebuie făcute de o societate de profil. La final, metrul cub de lemn ar ieşi foarte scump şi nu se merită. Mai bine îl cumperi direct din depozitul de la Baia de Criş, de exemplu, ori de altundeva. La ora actuală, cetăţenii comunei apelează la lemne sau curent electric pentru a găti, a se încălzi sau a beneficia de apă caldă. Acesta e şi motivul pentru care vrem reţea de gaz metan, care ar fi o soluţie alternativă. Cam toate localităţile aparţinătoare se încadrează ca posibili beneficiari, excepţie făcând cătunele (unde sunt 14 case, nu e rentabil). O asociere cu comunele Vălişoara, Băiţa şi Baia de Criş ne sporeşte eligibilitatea ca un astfel de proiect să devină finanţabil (fie pe viitoarea axă guvernamentală, fie pe una europeană), fiind vorba de 3.000 de gospodării. Măsurătorile le vom realiza separat, dar un operator economic va executa lucrările la comun”, a declarat Călin Dud (foto) primarul comunei Luncoiu de Jos.
Cât priveşte lemnul de foc pentru sezonul rece, în acest an curent trebuie asigurat doar pentru sediul administrativ. Şcoala generală este în plin proces de modernizare, iar elevii urmează cursurile în cadrul unor locaţii adaptate cerinţelor de studiu, precum centrul de informare turistică şi căminul cultural din satul principal, ambele având încălzire pe bază de curent electric.
