Manifestare cultural-educativă organizată de Biblioteca Judeţeană . Alexandru Vlahuţă, idei şi sentimente

Aniversările şi comemorările personalităţilor culturale sunt o constantă a activităţilor culturale oferite de Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara. Astfel, în ziua de 12 noiembrie 2019, a fost organizată o manifestare cultural-educativă intitulată „Alexandru Vlahuţă, idei şi sentimente”, prilejuită de împlinirea a 100 de ani de la moartea, la 19 noiembrie 1919, a scriitorului român.

Evocarea lui Alexandru Vlahuţă s-a făcut pe baza unui material documentar prezentat publicului alcătuit în mare parte din elevi de la colegiile şi liceele din Deva.
Scriitorul Alexandru Vlahuţă, deşi aflat într-un nedrept con de umbră, face parte din galeria celor mai importanţi scriitori români de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Poet, prozator, gazetar şi dascăl, Alexandru Vlahuţă este considerat de Nicolae Iorga drept cel care „(…) şi-a înscris, peste toate curentele şi modelele, pentru totdeauna numele în analele literaturii româneşti (…)”.
Ca poet, Alexandru Vlahuţă rămâne în literatura română ca autor al unor poezii pline de sensibilitate, una dintre ele, cea intitulată Lui Eminescu, fiind poate cea mai impresionantă dovadă de preţuire pe care un poet a adus-o marelui Eminescu. Versul de început „Tot mai citesc măiastra-ţi carte, deşi ţi-o ştiu pe dinafară….” spune totul şi, chiar şi astăzi, trebuie să recunoaştem că aşa facem mulţi dintre noi: îl citim şi îl recitim pe Eminescu, deşi îi cunoaştem bine creaţia.
Paginile de proză ale lui Alexandru Vlahuţă se remarcă prin forţă epică, multe dintre ele fiind binecunoscute şi studiate de generaţii întregi de elevi. Ca memorialist, scriitorul a lăsat mărturii impresionante despre marile personalităţi culturale cu care a fost contemporan şi pe care le-a întâlnit: Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Barbu Delavrancea, George Coşbuc, Vasile Voiculescu, Nicolae Grigorescu.
Vlahuţă a fost un adevărat animator cultural, a descoperit şi a îndrumat tinere talente pe calea literaturii, a colaborat la gazete literare, a condus revista Sămănătorul, alături de George Coşbuc, a scris articole care astăzi rămân o oglindă fidelă a societăţii româneşti din perioada premergătoare Marii Uniri.
Nu în ultimul rând, aşa cum atât de elocvent remarcă istoricul Nicolae Iorga, „(…) ceea ce peste orice schimbări literare îl pune în iconostasul naţiei e altceva: cultul fanatic, fără exagerare şi greşeli de gust, fără vorbe goale şi fraze moarte, pe care l-a închinat el poporului său.” Iar exemplul de necontestat în acest sens este binecunoscuta descriere a meleagurilor româneşti, România pitorească, relatarea călătoriei pe care Alexandru Vlahuţă a făcut-o de-a lungul şi de-a latul României dinainte de 1918. Patriotismul, dragostea profundă faţă de ţară şi popor, a stat la baza întregii vieţi şi creaţii literare a lui Alexandru Vlahuţă, cuvintele care încheie România pitorească fiind mai mult decât grăitoare: „Într-o ţară aşa de frumoasă, c-un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deştept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie şi cum să nu-ţi ridici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune: Sînt român!” Acest sentiment, patriotismul, ar trebui purtat în suflet de toţi cei care suntem ai acestui pământ, de aceea ideile lui Alexandru Vlahuţă pot şi trebuie să fie un adevărat model etic în special pentru tineri.
Viaţa şi creaţia literară, cea gazetărească a lui Alexandru Vlahuţă au făcut, în final, obiectul unui set de întrebări adresate celor prezenţi în sală, cei care au oferit răspunsuri corecte fiind răsplătiţi cu premii constând în cărţi şi diplome oferite de Biblioteca Judeţeană. Sperăm că, după această prezentare, tinerii vor cunoaşte mai bine viaţa şi opera lui Alexandru Vlahuţă, îl vor preţui aşa cum merită pe acest scriitor fără a cărui operă literatura română ar fi mai săracă.
Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Judeţene “Ovid Densusianu” Deva