Cursul de apă, lung de o sută de kilometri, trebuie să lege bazinul Senei de reţeaua fluvială din Belgia şi Olanda. Proiectul are implicaţii economice şi de mediu şi ar putea perturba activitatea porturilor din Oceanul Atlantic şi Marea Nordului.
„Pe frontul transportului pe apă, în prezent, Parisul este izolat de centrul industrial al Europei de Nord, unde reţeaua fluvială centrată pe Rin şi Meuse este activă de ceva timp”, explică Mathieu Strale, cercetător în geografie la Université Libre de Bruxelles ( ULB). Obiectivul este acela de a include regiunea Ile de France în reţeaua de transport pe apă a Benelux.
Un proiect în valoare de peste 5 miliarde de euro
Proiectul prevede investiţii de 5,1 miliarde de euro, din care 2,1 miliarde din fonduri europene. Scopul este crearea unei autostrăzi fluviale între Le Havre, Paris, Liège şi Anvers. Canalul în construcţie lung de 107 kilometri urmează să facă legătura între Compiègnes şi Aubencheul-au-Bac, traversând patru departamente franceze. Practic, lucrările de infrastructură trebuie să servească la conectarea bazinului Senei cu bazinul Schelde. Proiectul prevede şapte ecluze şi 63 de poduri, printre care trei poduri de canal, dintre care unul – lung de 1.330 metri – va fi folosit pentru a traversa Somme.
În prezent, bazinul Senei este destul de izolat, fiind conectat la reţeaua fluvială franceză şi europeană numai prin râuri mici şi canale înguste. Prin urmare, obiectivul este acela de a degaja traficul prin construirea unei căi navigabile care să permită tranzitul celor mai mari barje, cele de până la 185 de metri lungime, 11 lăţime, capabile să transporte până la 4.400 tone de mărfuri.
În Belgia, iniţiativa este privită favorabil. Portul Anvers, al doilea din Europa după Rotterdam, vrea să profite de pe urma acestui proiect. Purtătorul de cuvânt Lennart Verstappen explică: «Susţinem cu tărie utilizarea navigaţiei interne (…) Având în vedere importanţa regiunilor franceze din nord şi a Parisului pentru Anvers, sperăm că această conexiune poate fi realizată în viitorul apropiat (…) Construcţia noului canal ar putea da un impuls semnificativ volumelor de barje între aceste regiuni şi Anvers».
Optimism
În ultimii ani, porturile franceze au împiedicat naşterea canalului, îngrijorate de puterea concurenţilor din Europa de Nord, obişnuindu-se cu ideea de-abia recent. Într-un interviu acordat ziarului Ouest France, Daniel Havis, viitorul preşedinte al consiliului de supraveghere al consorţiului Haropa, care reuneşte porturile Le Havre, Rouen şi Paris, s-a declarat optimist: «Nu are sens să fim împotriva canalului. Depinde de noi să fim mai buni fără să aşteptăm punerea sa în funcţiune».
În acest sens, Strale, cercetător la ULB, notează că „noua cale navigabilă ar putea facilita transportul cerealelor de la Paris spre nord sau a substanţelor chimice de la Anvers spre sud”. Într-un context economic sumbru, proiectul canalului este o oportunitate de a sprijini economia regiunii Hauts de France, un centru industrial, agricol şi logistic care, potrivit celor mai optimişti, după pandemia din ultimele luni, ar putea profita de repatrierea unor lanţuri de producţie.
CORVIN FOTOVOLTAIC SRL - societate în faliment, prin lichidator judiciar RELCO ACTIVE SPRL, vinde prin…
Vorbesc cârcotașii că un personaj din zonă, ajuns, cum se spune cu sacii în căruță,…
Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara Pentru că nici nu a început bine anul și a…
Catedrala Națională va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al…
Lucian S., din municipiul Deva Pentru că i-a fost prelungit mandatul de arestare preventivă, bărbatul…
O hunedoreancă de 63 de ani, din Ghelari, nu s-a bucurat deloc de sărbătorile de…