Marea samavolnicie îndreptată spre viaţa noastră de zi cu zi este completată de „micii dumnezei”. Personaje ce trec des drept modele de reuşită, pentru cei ce nu văd dincolo de măştile lor strâmbe, „micii dumnezei” au o prezenţă continuă şi apăsătoare în tot ce trăim. Ei fac parte din toate structurile societăţii, au niveluri diferite de educaţie, de la analfabeţi la academicieni, şi au în comun două lucruri: o părere supradimensionată despre propria persoană şi un dispreţ profund faţă de toţi ceilalţi, acompaniat de o totală lipsă de compasiune.
„Micii dumnezei” sunt politicieni, portari, bodyguarzi, funcţionari stăpâni de ghişee şi ştampile, dascăli şi medici. Judecata lor asupra noastră are raţiuni pur practice: suntem o sursă de venit suplimentar pentru ei sau doar personaje plictisindu-i cu cererile noastre de informaţii ori servicii, din cele pentru care, în fapt, sunt plătiţi? De asemenea, judecata lor include un preludiu estetic: cum e îmbrăcat cel ce vine? din ce maşină coboară? pe cine cunoaşte, ce relaţii are? ce grosime vizibilă are portofelul? Cine nu satisface acest preludiu estetic este victimă.
„Micii dumnezei” sunt stăpâni de sclavi, în condiţiile în care rezolvarea unui noian din problemele noastre depinde de bunăvoinţa lor: statul i-a înzestrat cu puterea de a ne face viaţa amară, de a ne purta pe drumuri, de a ne umili pentru o nimica toată. Pentru „micul dumnezeu” nu contează de unde vii, cum te numeşti, cât eşti de educat: ai nevoie de ştampila lui, de tratamentul lui, de îngăduinţa lui – şi le primeşti doar dacă vrea el, chiar dacă ai tot dreptul.
În timpul liber, ca o penitenţă de ciocoi, „micii dumnezei” sunt darnici. Ei vor fi întotdeauna gata să înţeleagă şi să sprijine „problemele sociale grave” ale unui boschetar narcoman, vor da declaraţii copleşitoare despre astfel de subiect, dar nu vor avea pic de înţelegere faţă de un om inteligent şi cinstit, ajuns într-un mare necaz. Limbajul „micilor dumnezei” este dublu: cei ce le satisfac vanitatea şi buzunarele sunt gratulaţi printr-o bunăvoinţă ieşită din comun, cei care nu o fac sunt victimele dispreţului lor etern.
Într-o societate sănătoasă, „micii dumnezei” ar fi animale bolnave, private fiind de atributele umanului, într-o societate cum e a noastră, sunt stăpânii nefericirilor şi umilinţelor noastre.
CORVIN FOTOVOLTAIC SRL - societate în faliment, prin lichidator judiciar RELCO ACTIVE SPRL, vinde prin…
Vorbesc cârcotașii că un personaj din zonă, ajuns, cum se spune cu sacii în căruță,…
Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara Pentru că nici nu a început bine anul și a…
Catedrala Națională va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al…
Lucian S., din municipiul Deva Pentru că i-a fost prelungit mandatul de arestare preventivă, bărbatul…
O hunedoreancă de 63 de ani, din Ghelari, nu s-a bucurat deloc de sărbătorile de…
View Comments
Ati ajuns sa faceti o scoala si o facultate si sa munciti la stat,functionari publici la stat , sa fiti platiti de cetatenii civili din taxele si impozitele pe care le dau si ati inceput sa furati din banii publici ai saracilor de investitii pentru locuri de munca si locuinta , nerusinati ce sunteti ,sunteti un exemplu de hoti pentru societate nu cetateni cu caracter si onoare si respect , ati inceput sa faceti abuzuri grave , torturati cetateni nevinovati ,dati solutii gresite in dosare cu buna stiinta , pentru mine voi care ati incalcat legea sunteti INTERLOPI cu LEGITIMATIE de la STAT si pentru asta o sa va afisez in fiecare zi ,la Gazeta de Perete a Infractorilor celor mai periculosi pentru societatea civila !
Justitiarul de Hunedoara