Categories: Mesagerul financiar-fiscal

Modificări în soluţionarea contestaţiilor formulate de contribuabili

Pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, Transparenţă decizională, a fost publicat, în data de 26.03.2019, Proiectului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.
Motivul emiterii actului normativ, privitor la reglementările soluţionării contestaţiilor, este conţinut în Nota de fundamentare, astfel:
– potrivit reglementărilor actuale, soluţionarea contestaţiilor depuse de contribuabili pentru actele administrative emise de organele fiscale centrale sunt soluţionate tot de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin structurile sale subordonate;
– această stare de fapt şi de drept creează premisele afectării principiului obiectivităţiii în soluţionarea contestaţiilor generând, în acelaşi timp, diminuarea încrederii contribuabilului în sistemul recursului graţios;
– Agenţia Naţională de Administrare Fiscală se află în poziţia de a impune sarcina fiscală ce revine fiecărui contribuabil cât şi sarcina de a-şi cenzura propriile decizii de impunere sau acte emise în procedurile de stabilire a creanţelor fiscale;
– odată emisă decizia de soluţionare a contestaţiei, aceasta este definitivă în sistemul administrativ, ceea ce înseamnă că decizia nu mai poate fi revocată chiar dacă se constată că aceasta nu este fundamentată sau dacă anterior ori ulterior emiterii deciziei de soluţionare a contestaţiei s-a pronunţat o hotărâre judecătorească de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fie pe calea hotărârii interpretative sau a recursului în interesul legii, prin care se adoptă o soluţie diferită de cea din decizia de soluţionare a contestaţiei, respectiv o hotărâre CJUE care în mod evident, se poate aplica în cadrul soluţionării contestaţiei administrative.
Modificările şi completările aduse, prin proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, Legii nr. 207/2015 privind Codul procedură fiscală – referitor la soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva titlurilor de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrative fiscale emise de organul fiscal central, vizează, în principal, următoarele:
1. Art.270, Termenul de depunere a contestaţiei, alin.(3):
– reglementarea actuală: „În cazul în care competenţa de soluţionare nu aparţine organului emitent al actului administrativ fiscal atacat, contestaţia se înaintează de către acesta, în termen de 5 zile de la înregistrare, organului de soluţionare competent.”
– reglementarea modificată prin proiectul de OUG: „Organul fiscal emitent al actului administrativ fiscal contestat întocmeşte dosarul contestaţiei, precum şi referatul cu propuneri de soluţionare şi le înaintează, în termen de cel mult 5 zile de la data primirii, organului de soluţionare competent.”
2. Art.272, Organul competent:
– reglementarea modificată prin proiectul de OUG: „(1) Contestaţiile formulate împotriva titlurilor de creanţă precum şi împotriva altor acte administrative fiscale emise de organul fiscal central se soluţionează de către structura specializată de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
(2) Activitatea de soluţionare a contestaţiilor se realizează de către structura specializată din cadrul Ministerului Finanţelor Publice atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial.
(3) Competenţa şi atribuţiile structurii specializate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi a structurilor teritoriale de soluţionare a contestaţiilor se stabilesc prin ordinul ministrului Finanţelor Publice.
(4) Contestaţiile formulate împotriva actelor administrative fiscale emise de organele fiscale locale se soluţionează de către aceste organe fiscale.
(5) Contestaţiile formulate împotriva actelor administrative fiscale emise de alte autorităţi publice care, potrivit legii, administrează creanţe fiscale se soluţionează de către aceste autorităţi.“
3. Art.274, Forma şi conţinutul deciziei de soluţionare a contestaţiei, alin.(5):
– reglementarea actuală: „Decizia se semnează de către conducătorul structurii de soluţionare a contestaţiei ori conducătorul organului fiscal emitent al actului administrativ atacat sau de înlocuitorii acestora, după caz.”
– reglementarea modifică prin proiectul de OUG: ”Decizia se semnează de către conducătorul structurii de soluţionare a contestaţiei sau de persoana cu funcţie de conducere împuternicită de acesta, după caz.”
4. După articolul 281 se introduce un nou articol 2811 – Revocarea deciziei de soluţionare
(1) Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei poate fi revocată, de către organul emitent, la cererea contribuabilului/plătitorului, în următoarele situaţii:
a) nu s-a avut în vedere aplicarea la speţă a anumitor dispoziţii legale care ar fi schimbat fundamental soluţia adoptată;
b) ulterior emiterii deciziei de către structura de soluţionare a contestaţiei se emite o decizie de către Comisia fiscală centrală care oferă o altă interpretare dispoziţiilor legale incidente speţei;
c) anterior sau ulterior emiterii deciziei de către structura de soluţionare a contestaţiei se adoptă o hotărâre judecătorească a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României fie în interpretare, fie un recurs în interesul legii care dictează o anumită practică judiciară pentru problematica supusă analizei diferită de cea din decizia de soluţionare a contestaţiei;
d) anterior sau ulterior emiterii deciziei de către structura de soluţionare a contestaţiei se adoptă o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care, în mod evident, este contrară deciziei din soluţionare a contestaţiei administrative.
(2) Cererea prevăzută la alin (1) poate fi depusă:
a) în cazul deciziilor de soluţionare a contestaţiilor prin care s-a formulat acţiune în contencios administrativ până la data la care instanţa judecătorească de fond soluţionează litigiul;
b) în cazul deciziilor de soluţionare a contestaţiilor prin care nu s-a formulat acţiune în contencios administrativ în termen de un an de la data comunicării deciziei de soluţionare, chiar dacă obligaţia fiscală a fost stinsă.
(3) Cererea de revocare se soluţionează prin decizie de admitere sau respingere. Împotriva deciziei de respingere se poate formula, acţiune la secţia de contencios administrativ a tribunalului competent.”