Monica Iacob-Ridzi, condamnată la cinci ani de închisoare cu executare

Sorina Popa

Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului, a fost condamnată ieri de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în dosarul privind organizarea Zilei Tineretului.
În total, 12 persoane condamnate
Ridzi a mai primit şi alte pedepse, de 3 ani, 1 an şi 6 luni, 4 ani, 3 ani pentru alte infracţiuni. Pedepsele au fost contopite, urmând ca Ridzi să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cinci ani de închisoare cu executare. În plus, lui Ridzi i se aplică interzicerea unor drepturi civile pe o perioadă de trei ani după executarea pedepsei. Alte condamnări în acest dosar au primit Ioana Elena Vârsta, fosta consilieră a lui Ridzi – cinci ani cu executare. De asemenea, Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie-septembrie 2009), a primit doi ani şi şase luni de detenţie cu executare. Ceilalţi inculpaţi în dosar au primit pedepse cu suspendare: Marius Mărcuţă – 3 ani, Florin Cătălin Mircea – 2 ani şi 6 luni, Octavian Petru Dragomir – 3 ani, Claudia Radu – 2 ani şi 6 luni, Petre Toia – 3 ani, Daniela Elena Popa – 1 an, Bogdan Iacobescu – 3 ani, George Răzvan Nica Udangiu-3 ani şi Marius Cristian Negrea – 3 ani.
Instanţa a obligat-o pe Monica Ridzi şi pe ceilalţi inculpaţi să plătească prejudiciul stabilit de procurorii DNA. De asemenea, judecătorii au menţinut sechestru asigurător pus anterior de procurorii DNA pe bunurile lui Ridzi, respectiv un apartament în Petroşani, o casă în comuna Scărişoara, judeţul Olt, şi un teren de 3.500 de metri pătraţi. Decizia nu e definitivă şi poate fi atacată cu recurs.
Care sunt acuzaţiile DNA
Monica Iacob Ridzi, în prezent deputat PP-DD, fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008-iulie 2009, a fost trimisă în judecată în mai 2011 de către procurorii DNA pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept. DNA susţine că, în perioada 17 martie-22 mai 2009, Monica Ridzi, în calitate de ordonator principal de credite, a hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect, prejudiciul adus MTS ridicându-se la 650.000 euro.
„Este o soluţie profund netemeinică“
Într-o declaraţie trimisă redacţiei MESAGERUL HUNEDOREAN, deputatul Monica Iacob-Ridzi afirmă următoarele: „Apreciez soluţia pronunţată de instanţa de fond ca fiind profund netemeinică în lumina probelor administrate de către mine în cursul judecăţii.
Cum este posibil să condamni un ministru pentru că ar fi abuzat de funcţie şi că ar fi plătit unor societăţi comerciale nişte bani, în condiţiile în care s-au depus documente în instanţă din care reiese că ministrul în funcţie nu a dispus aceste plăţi prin semnarea ordonanţărilor de plată? Cum este posibil să condamni pe cineva pentru abuz în funcţie făcut cu intenţie, cât timp au fost martori şi coinculpaţi care au spus (în interceptările procurorilor), textual «Deci, chestiunea este că ea (Iacob-Ridzi Monica Maria – n.n.) NU ştie că s-a făcut pe genunchi treaba! Tu poţi înţelege chestia asta?! Ea nu ştie cum s-a făcut, ea ştie că s-a făcut». Cum poate fi condamnat cineva pentru existenţa unui prejudiciu despre care expertiza financiar-contabilă dispusă de către instanţă a concluzionat că nu există? (…) Cum poate fi condamnată o persoană pentru fals în condiţiile în care aceasta nu a întocmit nici un document şi, în plus, şi-a delegat în scris prin ordin toate atribuţiile legate de organizarea propriu-zisă a evenimentelor?
Cum poate fi condamnată o persoană pentru ştergerea unor mailuri în condiţiile în care există declaraţii ale unor martori şi coinculpaţi care recunosc faptul că o asemenea faptă nu s-a comis din dispoziţia ei?
Din păcate, eu nu am un răspuns la toate aceste întrebări şi nici la altele similare. Voi declara, prin avocaţii mei, recurs împotriva acestei sentinţe penale şi sper că instanţa superioară să se aplece asupra limitelor şi responsabilităţilor funcţiei de ministru în lumina probelor din dosar”, îşi încheie Monica Iacob-Ridzi declaraţia referitoare la condamnarea sa la închisoare.