Motivarea condamnării fostului ministru al Tineretului şi Sportului. „Monica Iacob-Ridzi a săvârşit fapte de gravitate extremă”

Volodia Macovei

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a redactat şi a făcut publică motivarea deciziei prin care Monica Iacob Ridzi (foto) a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, în dosarul manifestărilor organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului. Documentul, care are aproape 900 de pagini, arată că e vorba, în această cauză, de fapte de gravitate extremă.

Un mecanism extrem de insidios
După cum se ştie, fostul ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 28 ianuarie, de ÎCCJ, la cinci ani de închisoare cu executare şi interzicerea unor drepturi timp de trei ani, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.
Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în data de 3 mai 2011. Ea este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.
În motivaţia redactată de instanţa supremă, se arată că este vorba de fapte extrem de grave şi de un traseu infracţional complicat, controlat în manieră abuzivă de fostul ministru. Astfel, judecătorii spun că faptele incriminate în dosar au fost săvârşite „printr-un mecanism extrem de insidios, în care au primat activităţile fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria, constând în antrenarea celorlalţi inculpaţi la săvârşirea, în calitate de coautori sau complici, a infracţiunilor menţionate ce desemnează o altă formă de manifestare a comportamentului său abuziv care, în contextul funcţiei deţinute, imprimă faptelor sale o gravitate deosebită”.

Încercare de a ascunde informaţii compromiţătoare
De asemenea, de o gravitate extremă sunt faptele care au urmărit ascunderea adevărului şi a informaţiilor compromiţătoare.
„Înalta Curte mai are în vedere că, în arhitectura traseului infracţional din speţă, se înscriu cu o egală gravitate extremă infracţiunile informatice săvârşite de inculpaţii Iacob-Ridzi Monica-Maria şi Mărcuţă Marius-Mihail pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză şi care evidenţiază de altfel persistenţa fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria în ascunderea urmelor de tip informatic ale infracţiunilor deja comise, sens în care din dispoziţia acesteia, coinculpatul Mărcuţă Marius-Mihail, temându-se ca acele probe datorită conţinutului lor, îi pot incrimina a hotărât să cheme la sediul MTS pe martorul Meşină Dan Paul – specialist IT, pentru a şterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile, în scopul de a nu mai putea fi recuperate şi folosite ca probe de organele de urmărire penală (a se vedea în acest sens declaraţia martorului susmenţionat, dată sub prestare de jurământ în faţa instanţei de judecată, care configurează cu exactitate un tablou infracţional dezolant al activităţilor infracţionale ce se comiteau în Ministerul Tineretului şi Sportului, chiar şi după declanşarea scandalului public naţional cu referire la aceleaşi fapte)”, mai arată judecătorii ÎCCJ.

Abuz pe banii statului
Motivarea instanţei supreme în acest caz mai arată cum au fost dirijate sume importante către anumite societăţi comerciale, prin abuz: „Înalta Curte reţine că acţiunile infracţionale comise în speţă de totalitatea inculpaţilor nominalizaţi trimişi în judecată şi, în primul rând, participarea la simularea derulării unei proceduri de achiziţie, la divizarea achiziţiei în trei contracte şi la recepţionarea fictivă a prestaţiilor, acţiuni ce au avut drept rezultate crearea instrumentelor comerciale (…) şi a actelor justificative care au permis inculpatei Iacob-Ridzi Monica-Maria să dispună plata din bugetul MTS către firme a sumei de 2.737.743,35 lei, pentru prestaţii neefectuate sau supraevaluate, iar societăţilor comerciale Artisan Consulting şi Compania de Publicitate Mark să obţină în acelaşi cuantum avantaje materiale şi care întrunesc în drept elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial”.