Noua Republică aduce aer proaspăt în politica românească

Volodia Macovei

Tineri, proaspăt intraţi în focul politicii româneşti, hunedorenii de la Noua Republică se doresc reprezentanţii românilor care vor o schimbare radicală în societate. Răbdarea, în generaţia lor, pare să fi ajuns la capăt. Noua Republică are, pe lista candidaţilor la europarlamentare, patru hunedoreni, performanţă care le arată determinarea în a trece politica românească la alt nivel, inclusiv la Bruxelles.
„Avem o fiscalitate greu de suportat”
Ce consideră cei din Noua Republică descurajant, în politica şi economia românească? În primul rând, fiind tineri, politica actuală de descurajare a muncii şi a prosperităţii. „Avem o fiscalitate greu de suportat şi e suficient să amintim de celebrele 30 de taxe noi. Apoi, numărul excesiv de controale, efectuate de un sistem mamut, cu o mulţime de inspectori. Un singur control pe an este suficient. Aşa, 81 de firme pe zi au intrat în insolvenţă, în 2013. În acest timp, cifrele de afaceri ale micilor întreprinzători scad cu 50 la sută.
Ar fi de vorbit şi de cazuri de triplă impozitare: am un PFA, sunt angajat undeva, dar sunt şi persoană care închiriază un apartament: plătesc de trei ori pentru sănătate, ca şi cum aş avea trei organisme de apărat de boală.
Dacă suprapunem o legislaţie complicată şi imprevizibilă, pentru cei ce încearcă să întreprindă ceva în privat şi proceduri incoerente, înţelegem de ce totul e atât de complicat”, este de părere Horaţiu Năznean.
„Trebuie să construim oferte atractive”
„Vedem cu toţii că statul administrează mai prost banul muncit de noi, decât am face-o noi înşine. Iar asta are ca remediu localismul fiscal. Impozitul să se regăsească cât mai mult în acoperirea nevoilor comunităţii locale. Să fie resimţit în prosperitatea din imediata vecinătate a mediului de afaceri.
Comunitatea va deveni şi ea mai responsabilă. „Domnu’ primar, ce faci cu banul meu?”, aceasta e întrebarea simplă şi cinstită. Implicit, comunităţile pot fi mai implicate în a dezvolta infrastructură economică şi un marketing dedicat atragerii de investiţii corelate. Altfel, tăiem panglici la inaugurări de parcuri industriale şi centre de incubare care se sufocă în câţiva ani.
Suntem experţi în cheltuirea de bani pentru informare şi conştientizare. Facem sesiuni de formare, fără a avea în vedere direcţii reale de dezvoltare, urmărite cu rigoare, care să aducă mult râvnitele locuri de muncă. Ne acoperim de hârtii. Trebuie să construim oferte atractive şi să le prezentăm acolo unde pot aduce rezultate”, explică Voicu Ienci.
„Nu avem voie să ne batem joc de tineri”
Referitor la una din marile dureri ale societăţii româneşti, educaţia, Andrei Rosetti, dascăl care îşi implică elevii în forme noi şi atractive de a învăţa, inclusiv în afara şcolii, spune că nu mai poate fi întârziată o reformă reală.
„Trebuie făcut ceva. Elevii noştrii îi bat pe toţi la demotivare. Şcolile noastre, cu notabile excepţii, sunt socotite neperformante. Respectăm opinia conform căreia nu avem viziunea corectă asupra obiectului educaţiei. Educaţia trebuie să te ajute să răzbeşti în viaţă în situaţii normale sau de criză. Nu e suficient să acumulezi o grămadă de informaţii, multe irelevante pentru destinul tău.
Aici intervine un alt aspect. Nu doar banii cheltuiţi de stat cu educaţia trebuie mai bine gospodăriţi. Noua Republică vrea mai mult viitor, dar şi mai mult prezent. Tinereţea e o resursă extraordinară. Nu avem voie să ne batem joc de timpul acestor tineri, supraîncărcându-i”, spune Andrei Rosetti.