Nu se mai poate aşa! Mina de la Certej e îngropatã, iar Staţiunea Geoagiu Bãi e ocolitã de turişti

Când eşti sărac, parcă apa are un gust amar. Aşa se spune în popor. Dar ce te faci când apa are gust de plumb? În ţărişoara noastră, cam asta se întâmplă peste tot, iar cei din zona Certej ştiu cel mai bine. De ce spun asta? Oamenii au avut, nu demult, o şansă la o viaţă mai bună. O şansă la o bucată de pâine şi la un loc de muncă stabil. Redeschiderea minei de la Certej ar fi însemnat pentru ei readucerea la viaţă. Se ştie că Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a catalogat acordul de mediu dat exploatării de aur de la Certej drept unul „ilegal“, care „nu respectă normele europene”. Eu cred că statul român vrea câştig doar pentru el sau alţii, după caz, dar nu şi pentru oamenii din popor. La Bursa newyorkeză, acest aur de la Certej ar fi cotat acum la peste 40 de milioane de euro. Din aceşti bani, statul român ar încasa aproape 10.000.000 de dolari, reprezentând redevenţa de 4% şi participaţiunea de 19,25 % cu care statul este acţionar. Valoarea investiţiei în redeschiderea minei ar fi însemnat 200 de milioane de euro, iar producţia preconizată a fost de 32 de milioane de tone de minereu aurifer, cu un conţinut mediu de aur estimat la 2,1 g/tonă. Degeaba compania canadiană Eldorado Gold Corporation a obţinut avizul de mediu pentru exploatarea auriferă, pentru că mai multe organizaţii de mediu îl contestă, apreciind că tehnologia de prelucrare, în care se folosesc cianurile, este riscantă pentru ambient. Deşi reprezentanţii societăţii au explicat că folosirea cianurilor se va limita la concentratul aurifer, care reprezintă 10% din totalul minereului exploatat în cariera de la Certej, acest lucru i-a lăsat rece pe guvernanţii români care au oprit investiţia.
Şi totuşi, contrar bogăţiei de sub pământ, localnicii din zona Certej rămân săraci. Bogăţia şi-o poartă doar în suflete. Dar în România de astăzi, aceste suflete nu valorează prea mult… prin urmare, sunt lăsate să se chinuie în lupta pentru supravieţuire. Conducerea de la Bucureşti rămâne rece la nevoile lor. Atât de rece, încât localnicii vor trăi şi de acum încolo, fără pâine pentru copii, fără cozonac de sărbători, însă cu grija zilei de mâine. Interesele sunt cu mult mai mari decât poate să înţeleagă un om de rând. El reprezintă doar voturi pentru politicieni şi săracul om crede că acest guvern USL este colacul lui de salvare. Care colac, dacă taman el ne îngroapă de vii? Şi uite aşa s-a dus pe apa sâmbetei şi redeschiderea minei de la Certej, ceea ce ar fi putut reprezenta o mană cerească. Pentru că exploatarea minereului aurifer s-ar fi făcut în carieră deschisă, la suprafaţă, pe o perioadă de 16 ani, urmând ca la final să fie executate şi lucrări de închidere care vor dura alţi patru ani. S-a estimat că vor fi create circa 800 de locuri de muncă în faza de pregătire, urmând ca apoi numărul acestora să se stabilizeze la circa 500-550. Le-ar fi prins rău oare oamenilor? Dar ei nu au identitate decât în 9 decembrie, când sunt chemaţi la vot… DE ACEEA, AM ALES PARTIDUL POPORULUI, PENTRU CĂ ESTE DIN POPOR ŞI PENTRU POPOR. NOI ŞTIM CEL MAI BINE CE NE DOARE ŞI CUM PUTEM SĂ NE VINDECĂM RĂNILE: DOAR FĂCÂND LEGI PENTRU POPOR ŞI SPRIJININDU-L. Colegii noştri de pe Colegiul Brad au şi făcut primul demers, strângând semnături pentru redeschiderea mineritului în Zona Brad şi acelaşi lucru vreau ca împreună cu echipa de campanie să-l fac şi în zona Certej. S-au strâns deja  peste 4.500 de semnături cu care parlamentarii Partidului Poporului vor merge în Parlament. Sunt sigur că vom fi în asentimentul localnicilor, pe umărul cărora se află  greul zilelor noastre şi care ne vor sprijini pentru viitorul copiilor lor şi ai noştri, care umblă acum pribegi prin Europa, iar în România, gospodăriile rămân in paragină.
Un alt caz îl reprezintă staţiunea Geoagiu-Băi. Parte componentă a oraşului Geoagiu, aceasta a fost transformată în staţiune turistică de interes naţional prin HG 1122/10.10.2002. Alături de Băile Felix, Buziaş şi Herculane, se bucură de privilegiul inalienabil de a fi una dintre cele mai vechi exploatări balneare de pe teritoriul ţării, datând din perioada colonizării romane. Dar cam atât. Se bucură singură în tăcere, pentru că este departe de standardele turistice pretabile la servicii de calitate. Am avut şansa să locuiesc şi să muncesc peste graniţele ţării. În ultimul an de facultate am plecat, cu bursă de studii, în Anglia. Acolo am învăţat că orice ţine de trecut sau de bogăţie naturală reprezintă o valoare. La noi, nimic nu e pus în valoare, deşi avem poate, mult mai mult decât au alţii. Ei se închină şi la o piatră, dacă are un trecut. Noi suntem prea preocupaţi să dăm cu pietre.
Am trăit printre străini, am participat la dezvoltarea sistemului lor economic atât cât am putut. Am avut o companie deschisă în Anglia, cu peste 80 de angajaţi, majoritatea români. Însă, vreau să fac ceva constructiv şi pentru ţara mea. În Geoagiu, există potenţial ce trebuie valorificat. Staţiunea merită mai multă promovare, iar un tur-operator internaţional este soluţia salvatoare. Vreau să mă implic, pentru că am cunoştinţe în domeniu şi totodată, cunosc bine şi liantul către atenţia străinilor. Dincolo de resursele oferite, e nevoie de infrastructură. E nevoie de drumuri practicabile, locuri amenajate, dar mai presus de toate, de multă voinţă. În rest, romanii au fost darnici cu noi. Ne-au lăsat izvoare de ape termale renumite pentru proprietăţile lor medicale, un bioclimat aparte şi vestigii. Aşa că haideţi să nu-i mai admirăm pe europeni, ci să facem şi noi ceea ce au făcut ei pentru turismul lor. Ar fi invidioşi să cunoască ce ne-a dat Dumnezeu. Pentru asta, trebuie să ştie unde ne aflăm pe hartă şi să audă de la alţii cât de frumos e aici.
Cristian Marius Vladu, candidatul PP-DD pentru Senat în Colegiul nr. 2
Brad-Orăştie-Simeria
Ionel Andronie, candidatul PP-DD pentru Camera Deputaţilor în
Colegiul nr. 2 Orăştie – Simeria – Geoagiu