Orăştioara de Sus: nevoile cetăţenilor, mai importante decât banii

Magdalena Şerban

Deşi s-ar fi ales cu un mic venit la bugetul local, primarul din Orăştioara de Sus a decis că este mai important să ajute populaţia cu necesarul de lemn de foc, decât să fie constrâns şi să nu o poată face, aşa cum e nevoie. Cele peste 400 de hectare de pădure comunală deţinute de administraţia publică nu aduceau atâţia bani pe câte piedici ar fi fost în extragerea lemnului din rărituri. Aşa că a spus pas accesării schemei de ajutor de stat pentru pădure, demarată prin APIA.

S-au cântărit posibilităţile
„Am analizat situaţia, orice ban e binevenit, dar am ajuns la concluzia că localnicii sunt pe primul loc. La ora actuală, ar fi fost mai multe dezavantaje decât avantaje. Avem şi zona din jurul cetăţilor, la Blidaru, ce se află sub protecţie integrală. Plus că suntem pe final de amenajament silvic şi trebuie reînnoit. Anual dăm către populaţie material lemnos, asigurăm necesarul la şcoli, cămine culturale, primărie, deci trebuie să ajungă la toată lumea. În general, practicăm o medie de trei metri cubi de locuinţă, în ce priveşte cetăţenii. Au fost depuse deja cereri pentru anul acesta, există lemn pe stoc, iar oamenii merg direct la ocol pentru a-l achiziţiona. Tariful e stabilit în funcţie de distanţa de la care trebuie transportat, calitatea lemnului, specie etc. Oricum, preţurile au mai scăzut în ultima vreme. Nu vom avea o problemă în sensul de a ne confrunta cu o criză a lemnului de foc, aşa cum am auzit că se întâmplă în unele regiuni din ţară ”, susţine Vasile Marian Inăşescu (foto), primarul comunei Orăştioara de Sus.
Acesta mai anunţă că o dată ce va debuta noul Program Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL III), intenţia sa este de a depune un proiect de modernizare a drumurilor şi străzilor de interes local. Au mai rămas de cuprins peste 20 de kilometri. Ridicările topografice au fost făcute, impunându-se doar ca documentaţia să fie adaptată cerinţelor tehnice ale noii axe de finanţare. De asemenea, se mai ia în calcul şi introducerea reţelei de gaz metan, însă soluţia sigură o reprezintă asocierea cu o altă unitate administrativ-teritorială, ţinând cont că magistrala nu trece prin vreun sat aparţinător, iar costurile de implementare sunt foarte mari. Ca atare, se va apela la ajutorul financiar oferit de programele guvernamentale ori europene.