Păcăliţi cu o pădure inutilă

Carmen Cosman

Au primit înapoi o pădure inutilă, pe care nu o pot exploata în limitele legale, nu o pot înstrăina, dar, în acelaşi timp, plătesc bani grei pentru administrarea ei. Singurul lor „drept” este să cedeze, gratuit, pădurea care li se cuvine în mod legal.
Membrii Composesoratului Coroieşti se luptă de ani de zile cu instituţiile statului pentru drepturile lor, după ce au primit în proprietate o pădure inutilă! „Prin apariţia Legii 1/2000, a fost posibilă reconstituirea proprietăţii comune, însă numai pentru persoanele fizice care au depus cerere, fiind obligaţi să ne constituim în asociaţie cu personalitate juridică pentru determinarea responsabilităţii”, arată preşedintele Asociaţiei Composesorale Coroieşti – Vulcan, Dumitru Cocotă, care este şi vicepreşedintele Uniunii Composesoratelor din judeţul Hunedoara. Iniţial, au primit 338 de hectare, din 522 de hectare de pădure cât deţinuseră în proprietate, dar când să beneficieze de cota de masă lemnoasă, au aflat că mai bine de jumătate din suprafaţa retrocedată este pădure de protecţie. „În anul 1949, când s-a întocmit primul amenajament pentru seria Straja, pădure cu rol de protecţie a fost considerată banda limitrofă a golului alpin. Pentru Composesoratul Coroieşti, din 522 de hectare de pădure, au fost cuprinse ca pădure de protecţie 19 hectare. La punerea în posesie, după prima validare în anul 2000, organele silvice nu au atras atenţia asupra faptului că din 338 ha pădure, o suprafaţă de 228,5 hectare se afla încadrată în grupa I, cu funcţii speciale de protecţie. Începând cu anul 2002, când am solicitat acordarea de masă lemnoasă pentru exploatare, în vederea acoperirii cheltuielilor de administrare în regim silvic a pădurii, am fost informaţi că, pentru pădurea de protecţie, nu se acordă cotă de masă lemnoasă, adică să obţinem un venit”, povesteşte Cocotă. Oamenii şi-au dat seama că au primit o pădure care le va produce doar cheltuieli şi nici un beneficiu şi au început demersurile pentru remedierea situaţiei.

Exceptaţi de legislaţie

Iniţial, oamenii au cerut schimbarea amplasamentului, aşa cum prevede legea, dar li s-a răspuns că acest lucru nu mai este posibil, pentru că au acceptat deja pădurea retrocedată. Apoi au invocat prevederile Codului Silvic, din 1996, unde se specifica faptul că „veniturile proprietarilor de păduri provin şi din contravaloarea efectelor funcţiilor de protecţie”, dar nu existau normele metodologice de aplicare a legii. În 2006 a apărut şi metodologia de punere în practică a Codului Silvic, prin care se stabilea calculul sumelor cuvenite drept compensaţii pentru proprietarii – persoane fizice şi juridice – care deţin păduri cu funcţii speciale de protecţie. „La anexa 7, însă, se face referire doar la persoanele fizice, în timp ce persoanele juridice sunt excluse. În anul 2005, prin Legea 274, s-a stipulat faptul că se reconstituie dreptul de proprietate pentru întreaga suprafaţă, asociaţiei noastre reconstituindu-i-se dreptul de proprietate şi pentru diferenţa de 184 de hectare, din care 157 de hectare sunt de grupa I”, arată preşedintele Composesoratului Coroieşti – Vulcan. În anul 2008 a fost promulgat noul Cod Silvic, care – la articolul 97 – prevede acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente. În anul 2009, prin hotărâre de Guvern au apărut şi normele metodologice, dar, a mai intervenit o piedică: România intrase deja în Uniunea Europeană, iar guvernanţii s-au gândit că este mai bine ca, în ceea ce priveşte persoanele juridice, să stabilească formele de sprijin numai după primirea deciziei din partea Comisiei Europene.

Cer sprijinul Ministerului

„Acest aviz până în prezent nu s-a cerut, însă, după multe intervenţii ale proprietarilor, a apărut un proiect de hotărâre de Guvern”, mai spune Dumitru Cocotă. Pentru composesoratele care au avut neşansa să primească teren împădurit în zonele de protecţie, este pe cale, însă, să se mai producă o nedreptate. Astfel, conform proiectului, persoanele juridice obţin sprijin numai dacă au şansa ca pădurile lor să fie cuprinse, cel puţin parţial, în reţeaua ecologică Natura 2000! „Prin aceasta se creează o nouă discriminare în rândul aceleiaşi categorii de proprietari persoane juridice. În judeţul Hunedoara sunt multe composesorate care au pădure de protecţie care nu este inclusă în Natura 2000, iar în unele cazuri, depăşeşte 50 la sută din suprafaţa totală, cum este cazul Composesoratului Coroieşti, unde suprafaţa de protecţie este de 73 la sută din total suprafaţă de pădure”, a precizat Cocotă. Mingea este în terenul Ministerului Mediului şi Pădurilor, singurul care poate îndrepta situaţia. Oamenii i-au scris din nou, după apariţia proiectului de hotărâre de Guvern şi i-au atras ateţia ministrului că modul discriminatoriu de tratare a proprietarilor persoane juridice îi poate duce direct la faliment pe cei care respectă regimul silvic, ori îi determină să nu mai respecte legislaţia, aşa cum fac şi alţii.