Percheziții și la noi în județ, într-un dosar de falsificare de permise de conducere și acte de identitate
Un număr de 95 de percheziţii au fost efectuate, ieri dimineaţă, în 12 judeţe şi în Capitală, pentru destructurarea unor grupări specializate în contrafacerea permiselor de conducere şi a documentelor de identitate.
Tip piramidal
Peste 50 de persoane au fost duse la audieri. „Astăzi, 4 martie 2025, poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti, împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Piteşti, au pus în aplicare 95 de mandate de percheziţie domiciliară, în judeţele Argeş, Vâlcea, Dâmboviţa, Vrancea, Olt, Giurgiu, Teleorman, Ilfov, Mureş, Hunedoara, Maramureş, Prahova şi municipiul Bucureşti, într-o cauză penală privind constituirea unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic, fals privind identitatea, fals în declaraţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere”, informează IPJ Argeş, citat de Agerpres. Potrivit sursei citate, din materialul probator administrat a rezultat că, începând cu anul 2020, s-ar fi constituit şi ar fi acţionat, în judeţul Argeş, 5 grupări de criminalitate organizată, de tip piramidal (structurate pe baza unor relaţii de rudenie, vecinătate sau prietenie), specializate în contrafacerea permiselor de conducere şi a documentelor de identitate, scopul fiind obţinerea într-un timp scurt de beneficii materiale consistente.
Voiau documente false
Membrii grupurilor infracţionale organizate ar fi înlesnit pentru cetăţeni români şi străini obţinerea contra cost a unor permise de conducere false, precum şi acte de identitate care ar fi atestat, în mod nereal, că persoanele în cauză ar fi avut domiciliu sau reşedinţa pe teritoriul respectivelor state. „Sub coordonarea liderilor, persoanele cercetate din eşaloanele inferioare ar fi identificat persoane interesate să obţină documente false (cărţi de identitate şi permise de conducere) şi ar fi colectat sumele de bani primite de la acestea, pe care ulterior le-ar fi predat liderilor, primind un procent din încasări”, precizează Poliţia.
Interacţiunea între membrii grupărilor de criminalitate organizată şi „clienţi” s-ar fi realizat prin intermediul unor reţele sociale şi servicii de mesagerie online.