Peste 80 dintre contrabandişti, trimişi în judecată

Cristina Ghenea

Procurorii DIICOT, care au instrumentat dosarul celor peste 100 de persoane ridicate în decembrie anul trecut, pentru contrabandă cu ţigări şi alcool, au încheiat rechizitoriul. Peste 80 dintre învinuiţi au fost trimişi în judecată, iar primul termen va avea loc în 10 aprilie, la Tribunalul Hunedoara. În prezent, 64 dintre contrabandişti se află în spatele gratiilor, iar alţi trei sunt căutaţi, întrucât au primit mandate de arestare în lipsă.

Treceau fraudulos graniţa, sau erau ajutaţi de vameşi

În urma acţiunii realizate de ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul BCCO Alba Iulia şi SCCO Hunedoara, la finele anului 2011, au fost destructurate mai multe reţele de traficanţi de ţigări, alcool şi cafea, care au creat un prejudiciu de peste 2,5 milioane de lei.
Potrivit rechizitoriului, contrabandiştii făceau parte din şapte grupări infracţionale distincte, care de mai bine de doi ani de zile, colaborau între ele pentru procurarea, introducerea în ţară şi comercializarea produselor de contrabandă. Ţigările se vindeau în principal în judeţul nostru, în special în Deva, Hunedoara şi Valea Jiului, de obicei, în zona pieţelor agroalimentare. Oamenii legii au descoperit că, pe lângă comercianţii stradali, societăţile comerciale care desfăşoară comerţ aparent legal, profită de paravanul spaţiilor de desfacere a mărfurilor deţinute, şi sunt principalii distribuitori de ţigări şi alcool de contrabandă. Piaţa neagră din judeţul nostru era alimentată de cele şapte reţele de contrabandişti, în care învinuiţii aveau roluri ierarhice. Unii se ocupau de introducerea produselor în ţară, iar alţii de depozitare, transport sau comercializare. Ţigările şi alcoolul erau aduse cu maşini cumpărate de pe Internet, sau din târguri auto, iar proprietarii fie nu le înmatriculau, fie le înmatriculau pe numele altor persoane. În plus, toate autoturismele erau modificate şi aveau compartimente speciale în care erau ascunse pachetele de ţigări, iar şoferii reuşeau să treacă graniţele ţării ori fraudulos, sau având complicitatea vameşilor. Cu ajutorul unor staţii de emisie-recepţie, contrabandiştii erau puşi la curent cu toate controalele efectuate în trafic de către poliţişti. Mai apoi, marfa era depozitată în maşini, locuinţe părăsite, spaţii comerciale sau alte imobile şi era împărţită comercianţilor. Concluziile procurorilor arată că fiecare dintre cele şapte grupări, care acţionau pe rute diferite, aveau ca punct comun municipiul Deva.

Ţigări ascunse în parcarea subterană a pieţei din Deva

Nu mai puţin de şase patroni din Deva fac parte dintr-una din cele şapte reţele anihilate. Aceştia deţin magazine în piaţa agroalimentară din municipiu, în care sunt comercializate produse alimentare. Este vorba despre Claudiu Marcel Iştoc – considerat liderul grupării, despre soţia acestuia – Izabela Iştoc, Emilian Borza senior şi junior şi soţii Cosmina şi Ioan Stelian. Potrivit rechizitoriului, pe lângă propriile locuinţe, garaje şi diferite anexe gospodăreşti în care aceştia ascundeau ţigările, alcoolul şi cafeaua, marfa mai era depozitată şi în maşini ţinute în parcarea subterană a pieţei, sau în imediata vecinătate a acesteia.
Claudiu Iştoc, sprijinit de soţia sa, este unul dintre cei mai activi contrabandişti din judeţul nostru. Acesta fie cumpăra ţigări de la alţi contrabandişti din ţară, fie împumuta sau dădea la schimb alte mărci de ţigarete. Procurorii au stabilit că o sursă comună de aprovizionare cu ţigări pentru soţii Iştoc, soţii Radu şi pentru Emilian Borza şi fiul acestuia, era Marius Adrian Mert, din Deva, care aproviziona şi alţi distribuitori stradali din judeţ. În plus, soţii Radu au un magazin în piaţa agroalimentară din reşedinţa de judeţ, prin intermediul căruia comercializau ilicit cantităţi foarte mari de ţigări, alcool şi cafea, provenite din contrabandă, cu sprijinul unuia dintre angajaţii lor. O altă sursă comună este Ovidiu Grecu, din satul Bacea, comuna Ilia, care aducea ţigări din Serbia şi le depozita la domiciliul său.
Doar în perioada septembrie – noiembrie anul trecut, contrabandiştii deveni au vândut sute de mii de ţigarete de diferite mărci şi sute de litri de alcool contrafăcut.

„Gălbenele”, „albăstrele”, „poluri” sau „v“-uri

Tot în rechizitoriul întocmit de procurori, este precizat faptul că membrii reţelelor infracţionale foloseau peste 30 de termeni într-un limbaj codificat, pentru a se înţelege cu privire la maşini, rute, localităţi sau mărci de ţigări traficate. Astfel, pentru marfa adusă în ţară şi vândută pe piaţa neagră, contrabandiştii foloseau „lemne” sau „roşii” pentru ţigări marca LM, „fasole” pentru ţigări marca Fast, „marmeladă” pentru Marble, „subţiri” pentru ţigările slim, „gălbenele”, „floricele”, „ţapi”, „bureţi” sau „ciupercuţe” pentru ţigările marca Jin Ling, „troca” sau troace” pentru Trokadero, „albastre”, albăstrele” şi „poluri” pentru Pall Mall, „balade”, „doiniţe” şi „cântăreţi” pentru Doina, „vice”, „v”-uri şi „varză” pentru Viceroy şi „apă” pentru alcoolul etilic.