Petiție împotriva canonizării părintelui Arsenie Boca: „Vă plângeți că-i secetă și caniculă și nu plouă? L-ați zeificat pe marele vrăjitor și vă doriți minuni făcute de el la comandă”- părintele stareț Teodosie

O petiție on-line împotriva canoni­zării călugărului Arsenie Boca a strâns sute de semnături. Autorul ei a enu­me­rat un șir de motive mai mult sau mai puțin ciudate pentru care duhovnicul supranumit „sfântul Ardealului” nu trebuia trecut în rândul sfinților Bi­se­ricii Ortodoxe.

Retragerea tablourilor și icoanelor
În petiția on-line, semnată de Cristian Chita, se arată că respingerea dosarului de canonizare a călugărului Arsenie Boca este necesară și ar trebui urmată de retragerea tablourilor și icoanelor cu acesta din mănăstiri și biserici. Arsenie Boca este acuzat că practicase în tine­rețe yoga și hipnoza, de aceea nu ar tre­bui trecut în rândul sfinților.
„Studentul Boca, cât era ziua de lungă, făcea exerciții de concentrare după o car­te de hatha yoga, în fața oglinzii, ui­tân­du-se între ochi”, scrie autorul peti­ției, iar ca argument este citat un alt că­lugăr, Ilie Cleopa.
Acesta considera că yoga nu este decât „o practică păgână, vrăjitorească, prin care se invocă în mod conştient sau inconştient forţe malefice (draci)”, arăta autorul petiției, scrie bizbrasov.ro.
În petiție se mai arată că Arsenie Boca pro­venea dintr-o familie „mixtă”, tatăl său fiind greco-catolic, iar mama sa or­todoxă, fapt pentru care a solicitat ca duhovnicul să fie înlăturat din rândul sfinților Bisericii Ortodoxe Române.

„A ignorat învățătura”
Nici privirea pătrunzătoare a duhov­ni­cului nu i-a fost pe plac autorului petiției, fiind considerată semn al unor practici oculte îndelungate. Totodată, picturile realizate de Arsenie Boca sunt con­si­derate păgâne, arată petiția împotriva canonizării.
„Părinții au preluat duhul pr. Boca și îl consideră pe acesta ca fiind infailibil, deși el nu a avut duh ortodox, ci a mimat Ortodoxia pe care a amestecat-o cu pă­gânismele și a ignorat total învățătura Sfintei Bisericii, încă de la Teologie”.
„Arsenie Boca a reprezentat înfrățirea Sfintei Ortodoxii cu păgânul Vatican – dușman înverșunat al Bisericii de peste 1000 de ani, dar ucenicii zic că așa tre­buie să fie, deși acela nici nu leapădă ere­ziile, nici unire în Duhul Adevărului nu do­rește, ci vrea doar să fim sub papucul lui, să stăpânească ca un împărat roman al cărui urmaș se crede, și bineînțeles, ca îna­intemergător al antihristului, vrea dis­trugerea Bisericii, pierderea sufletelor noastre și umplerea jitnițelor sale cu carne, lapte și lână”, scrie autorul petiției. „Un vrăjitor eretic, care umbla cu chiro­man­ția, hipnoza, yoga și alte nebunii nu poate fi sfânt”, acuză unul dintre sem­natari. „Avea foarte multe învățături neor­todoxe”, a concluzionat un alt sem­natar. „Nu este un sfânt, ci un om simplu care a vrut publicitate”, este de părere un alt român.

Printre sfinții Bisericii Ortodoxe Române
Recent, părintele Arsenie Boca, supra­nu­mit de numeroși români „Sfântul Ardealului” a fost trecut oficial în rândul sfinților, printr-o decizie a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, și va fi prăznuit ca Sfântul Arsenie de la Prislop, la 28 noiembrie – data morții sale.
Arsenie Boca s-a născut în 29 sep­tembrie 1910 în satul Vaţa de Sus, din Hunedoara, primind numele de Zian Vălean. În anii ’40, a ajuns duhovnic la mă­­năstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş şi apoi la Mănăstirea Prislop, din Ţara Haţegului, aflată la circa 100 de kilometri de locul său natal. Odată cu insta­urarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat pe lista nea­gră a autorităţilor comuniste, fiind ares­tat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Le­gionare.
Arsenie Boca a fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să muncească la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor 1950 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea.
Din anii ´50, după anii de persecuție, autorităţile comuniste i-au interzis lui Arsenie Boca să mai îmbrace straiele preoţeşti, însă popularitatea sa a continuat să crească.
„Faima lui de călugăr riguros, de om al lui Dumnezeu, mersese până la mar­gi­nea ţării. Lumea venea nebună spre el. El a cultivat acest cult al personalităţii şi călugărul Arsenie – aşa îl chema în călugărie – a ajuns om mare, renumit în toa­tă ţara. Era în timpul războiului. Dureri, necazuri şi suferinţe erau multe. Ţăranii şi intelectualii veneau cu sutele, cu miile de pretutindeni să-l vadă, să-l audă, să stea de vorbă cu ”sfântul” de la Sâmbăta. Trecea în faţa mulţimilor drept, cunoscător al tainelor omului şi fă­că­tor de minuni”, era descris într-o notă a Securității din anii ‘50.
Duhovnicul a murit la 28 noiembrie 1989, în Sinaia, la vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop din Hunedoara, în 4 decembrie 1989. (A.N.)