Podul de la Bretea Română a fost redat circulaţiei
Timp de mai bine de doi ani şi jumătate, locuitorii satelor de pe malul stâng al Streiului, deşi se aflau la o „aruncătură” de băţ de Primăria comunei Bretea Română, trebuiau să facă un ocol de peste 20 de kilometri, pentru a-şi rezolva problemele oficiale, care nu sufereau amânare.
Apoi, cei care aveau probleme de sănătate şi trebuiau să ajungă la dispensar pierdeau o zi întreagă pe drumuri. Mergeau cu autobuzul până la Călan şi de acolo luau o ocazie către Bretea Română sau chiar o porneau pe jos. Ca să nu mai vorbim de cei ce aveau neamuri de partea cealaltă a Streiului sau pământuri de muncit. S-au rărit vizitele şi au rămas ogoare nelucrate. Mai bine de doi ani şi jumătate, o comună a fost ruptă-n două. Până la sfârşitul săptămânii trecute, când podul de peste Râul Strei a fost redat circulaţiei, complet refăcut. Putea fi reabilitat şi mai repede, dacă nu se pasau responsabilităţile şi nu existau bâlbele organizatorice ale celor aflaţi în acea perioadă la conducerea Consiliului Judeţean. Momentul inaugural, de sâmbătă după-amiaza, a adus la capătul podului o parte din suflarea satului, feţe bisericeşti, reprezentanţi ai constructorului, reprezentanţi ai administraţiilor locale şi judeţene şi mulţi dintre foştii şi actualii primari de pe Valea Streiului. Au ţinut să fie prezenţi, alături de localnici, cei doi vicepreşedinţi ai consiliului judeţean, Mircea Bobora şi Sorin Vasilescu. Reprezentanţii administraţiei judeţene au arătat că după tergiversările nepermise din anul 2014, lucrările, în ultima lor parte, s-au derulat în ritm susţinut, tocmai pentru a nu-i mai prinde încă o iarnă pe locuitorii comunei fără această cale de acces facilă. Spusele lor au fost întărite şi de un sătean, care ne-a declarat că, din primăvară, de când a scos vitele la păscut şi până acum, când le-a băgat iar pe grajd, a văzut cum „creşte” podul, de nu-i venea nici lui să creadă. Un alt localnic, destul de înaintat în vârstă (82 de ani), avea şi el motivul său de mulţumire: de acum putea ajunge şi singur, pe bicicletă, la primărie, fără să se mai roage de vecinii cu maşini, ca să-l ocolească pe la Călan.
Cert este că de la sfârşitul săptămânii trecute, viaţa comunităţii a început să se schimbe. Maşinile de aprovizionare nu mai ocolesc localitatea, iar cele ale „salvării” pot interveni cu operativitate. Oamenii pot trece cu uşurinţă de-o parte şi de alta a Streiului, acolo unde-i mână treburile zilnice, fără să mai piardă timp şi bani. Odată cu darea în folosinţă a podului mare de peste Strei, a devenit funcţional şi un alt pod, podul mic, realizat de către „Hidroconstrucţia”, peste canalul de deversare a apelor uzinate de centrala hidroelectrică din apropiere.
Curios cit o sa tina, hehehe !