Primar, jurnalistă, actriţă, fost preot, fost spion. Ce scrie publicația Politico despre candidaţii la alegerile prezidențiale din România

O victorie a unui candidat de ex­tre­mă dreapta în alegerile prezidențiale din luna mai 2025 ar putea însemna mai multe probleme pentru con­du­cerea de la Bruxelles şi ar putea îm­pinge Bucureştiul spre o aliniere mai strânsă cu mişcarea „Make America Great Again” a preşedintelui ame­ri­can Donald Trump, scrie publicația Politico, făcând o prezentare succintă a celor 11 candidaţi care sunt în cursa electorală repetată din România.
În luna mai 2025, România face o a doua încercare de a alege un nou pre­şedinte, după ce instanţa supremă a ţării a anulat alegerile de anul trecut. Înainte de scrutinul decisiv din de­cembrie, au apărut îngrijorări cu privire la faptul că cel clasat pe locul întâi în primul tur, ultranaţionalistul Călin Geor­gescu, a beneficiat de finanţare nede­clarată pentru campanie şi de pro­mo­vare online care ar fi putut face parte dintr-o operaţiune de influenţă ruseas­că. Acest lucru a declanşat o repetare a alegerilor – într-o ţară cu 19 milioane de locuitori, membră a UE şi a NATO şi învecinată cu Ucraina – care este ur­mărită îndeaproape la Bruxelles şi Washington. Călin Georgescu este unul dintr-o serie de candidaţi cărora autorităţile române le-au interzis să candideze la alegerile prezidențiale din luna mai 2025. În cazul său, a fost pentru că nu a respectat regulile în tim­pul scrutinului anterior. Alţi candidaţi au fost respinşi pentru că nu au atins pragul necesar de 200.000 de sem­nături în sprijinul candidaturii lor sau din alte motive tehnice. De asemenea, autorităţile electorale din România i-au interzis europarlamentarei de extremă dreapta Diana Şoşoacă să candideze, invocând o decizie similară a Curţii Cons­tituţionale de anul trecut, din cauza ameninţării pe care ar repre­zen­ta-o pentru poziţia ţării în UE şi NATO.
Printre cei 11 candidaţi rămaşi în cursă se numără un fost spion, o ac­triţă, un fost prim-ministru şi primarul unui oraş important, București, scrie pu­blicația amintită, făcând o pre­zentare succintă a fiecăruia.

Nicușor Dan, primarul
Nicuşor Dan este un candidat inde­pen­dent, care este primarul din Bucu­reşti, capitala României, având acest mandat din 2020. Matematician, el a trecut la activism şi politică la sfârşitul anilor 90, la întoarcerea de la Paris, unde şi-a terminat studiile doctorale. Activismul său, a spus el, a vizat contracararea „mafiei imobiliare” într-un efort de a păstra spaţiile verzi şi siturile de patrimoniu din Bucureşti. În 2015, el a fondat Uniunea Salvaţi Bu­cu­reştiul, un partid politic care a devenit ulterior Uniunea Salvaţi România (USR), mutându-şi atenţia de pe scena locală pe cea naţională. Dan a demi­sio­nat din partid în 2017 după un conflict pe tema dacă Constituţia României ar trebui să respingă căsătoriile gay. Nicușor Dan nu a vrut ca partidul să ia o poziţie, dar membrii USR au votat pen­tru a se opune ca legea fundamentală să limiteze căsătoria la cuplurile hete­ro­sexuale.

Crin Antonescu, candidatul establishmentului
Crin Antonescu este candidatul co­mun al partidelor principale din Ro­mâ­nia: social-democraţii (PSD), naţional-liberalii (PNL) şi partidul minorităţii maghiare (UDMR). Subiecte simulare la Limba Română Bacalaureat 2025 Recomandări Subiecte simulare la Limba Română Bacalaureat 2025 Fost lider al PNL, Antonescu este cunoscut mai ales pentru mandatul său de pre­şedinte interimar din urmă cu 12 ani, după ce Parlamentul României l-a sus­pendat din funcţie pe preşedintele de atunci, Traian Băsescu. Un efort de destituire a lui Băsescu a eşuat ulterior, lăsându-l pe Antonescu cu o imagine pătată. Crin Antonescu nu a deţinut nici o funcţie politică în ultimul deceniu.

Victor Ponta, fost premier
Victor Ponta a fost prim-ministru din partea social-democraţilor români (PSD) între 2012 şi 2015, când a demisionat pe fondul protestelor de stradă pro­vo­cate de incendiul dintr-un club de noap­te care a ucis 64 de persoane şi a stârnit nemulţumirea generală a po­pulaţiei. Ulterior, el şi-a fondat propriul partid, dar nu a reuşit să obţină prea multă influenţă. Procurorii l-au inves­tigat pe Ponta în legătură cu mai multe acuzaţii de corupţie, dar l-au achitat în 2018. Acesta a încercat să se rein­ven­teze politic şi candidează acum ca in­dependent, sperând să atragă votanţii lui Georgescu.

Elena Lasconi, fostă jurnalistă
Elena Lasconi este un politician de opoziţie care candidează la Preşedinţie din partea partidului Uniunea Salvaţi România (USR), pe care îl conduce. Las­coni s-a clasat pe locul al doilea în primul tur anulat al alegerilor pre­zi­denţiale din România şi urma să se con­frunte cu Călin Georgescu în turul doi din decembrie, înainte de intervenţia autorităţilor. Ea a intrat în politică în 2020, candidând cu succes din partea USR pentru funcţia de primar în Câm­pulung Muscel, un oraş mic din apropierea Bucureştiului. În vârstă de 52 de ani, ea a avut o carieră de zeci de ani în jurnalism.

George Simion, liderul extremei drepte
George Simion este liderul celui de-al doilea partid ca mărime din Parla­mentul României, Alianţa pentru Uni­rea Românilor (AUR) şi omul extremei drepte în cursa prezidenţială. El şi-a asigurat locul după retragerea unui alt candidat al extremei drepte, Anamaria Gavrilă. Ei conveniseră în prealabil că unul se va retrage, dacă ambii vor fi apro­baţi de către autorităţile elec­torale. În vârstă de 38 de ani, acesta a militat pentru unirea Republicii Mol­dova cu România, fiindu-i interzisă intrarea în Republica Moldova în mai multe rânduri. De asemenea, i-a fost interzisă intrarea în Ucraina din cauza „activităţilor sale antiucrainene sis­te­matice”, potrivit Serviciului ucrainean de securitate.

Lavinia Șandru, actriță
Lavinia Şandru a fost membră a Camerei inferioare a Parlamentului României între 2004 şi 2008. Jur­nalistă şi actriţă, ea a făcut parte din mai multe partide, inclusiv din fostul Partid Democrat. În prezent, ea este membră a Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), o nouă iteraţie a unui partid fondat cu decenii în urmă de Dan Voiculescu, un mogul media român care a făcut șapte ani de închisoare pentru corupţie. Lavinia Şandru este cunoscută pentru mariajul său anterior foarte mediatizat cu Darius Vâlcov, un fost ministru de finanţe social-demo­crat, care execută o pedeapsă de şase ani de închisoare pentru spălare de bani şi trafic de influenţă. Şandru şi Vâlcov au divorţat în 2016.

Cristian Terheș, fost preot
Cristian Terheş este membru al Par­lamentului European din partea Gru­pului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. Este vicepreşedinte al Co­misiei pentru control bugetar din Par­lament. Fost preot, Terheş a descris femeile transgender drept „perverşi masculini” într-un discurs în Parlament în 2023. De asemenea, el a contestat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului lockdown-ul din primăvara anului 2020 decis de guvernul român ca răspuns la pandemia de COVID-19, dar instanţa a respins cazul. El s-a opus măsurilor care restricţionau accesul oamenilor în spaţiile publice dacă nu erau imunizaţi împotriva COVID-19 şi a cerut demisia preşedintelui Comisiei Europene, Ur­sula von der Leyen, pentru înţele­gerile sale cu compania farmaceutică Pfizer privind achiziţionarea de vacci­nuri.

Silviu Predoiu, fost spion
Silviu Predoiu este un general român şi un ofiţer de informaţii care a fost mai multe perioade director interimar al Serviciului de Informaţii Externe (SIE) al României. Candidatura sa este sus­ţinută de Liga Acţiunii Naţionale, un mic partid de centru-dreapta. Predoiu a lucrat pentru Securitate, temuta po­liţie secretă din România în perioada comunistă de dinainte de 1989, dar nu a încălcat drepturile fundamentale ale nimănui, potrivit arhivelor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din România (CNSAS). De obicei, celor care au comis astfel de fapte li se interzice să candideze pen­tru o funcţie publică.

John Ion Banu, pasionat de arme
John Ion Banu este un inginer me­canic care a emigrat în Statele Unite în 1985, unde a fondat Liga Româno-Americană. Într-un interviu din 2017, el a declarat că l-a votat pe Donald Trump datorită promisiunii acestuia de a controla frontierele Americii. El a mai spus că ar introduce pedeapsa cu moartea în România pentru corupţie şi crimă, şi susţine acordarea dreptului românilor de a purta arme. „Am cinci arme acasă, în Florida. Nu le purtăm la vedere, nu le afişăm, dar ştim că ne putem baza pe ele la nevoie”, a spus el în interviu. Biroul Electoral Român a validat candidatura sa, dar a notificat procurorii că suspectează că unele dintre semnăturile depuse de Banu pentru a-şi susţine candidatura sunt false. Legea românească prevede că per­soanele care vor să candideze la Preşedinţie trebuie să depună o listă de 200.000 de semnături ale cetă­ţenilor, împreună cu datele lor per­so­nale.

Daniel Funeriu, chimist
Daniel Funeriu este un fost ministru al Educaţiei, de centru-dreapta şi un fost membru al Parlamentului Euro­pean. Are un doctorat în chimie şi a lucrat în Franţa, Statele Unite, Japonia şi Germania.

Sebastian Popescu, medic veterinar, jurnalist
Sebastian Popescu este un medic veterinar care a fondat două site-uri de ştiri şi a creat Partidul Noua Românie. Popescu candidează susţinând refor­marea sistemului de sănătate din România, îmbunătăţirea educaţiei în ţară şi promovarea unei dezvoltări eco­nomice durabile. Din nou, Biroul Elec­toral Român a validat candidatura sa, dar i-a sesizat pe procurori că unele dintre semnăturile depuse de Sebas­tian Popescu în sprijinul candidaturii sale ar fi fost falsificate.