Primarul din Lelese, promotor al Ţinutului Pădurenilor

Magdalena Şerban

Nu este pentru prima oară când Ciprian Achim (foto), primarul comunei Lelese, duce mai departe tradiţiile pădureneşti. De data aceasta o va face într-un mediu academic, în 21 octombrie, în Aula Academiei Române din Bucureşti, acolo unde se vor marca 150 de ani dedicaţi cercetării culturii populare româneşti.
„Am fost invitat la Academia Română, cu prilejul celebrării celor 150 de ani consacraţi cercetării culturii populare româneşti, prin Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”. Într-un cadru academic, alături de etnologul Rusalin Işfănoni, voi prezenta un filmuleţ făcut de mine, despre Nunta Pădurenească. Mă simt onorat, deoarece vor exista doar două expuneri video pe parcursul întregii manifestări, dintre care una este a noastră. Filmul a fost foarte apreciat din punct de vedere al aspectelor surprinse. Cât despre motivul datorită căruia am ales să recurg la o astfel de promovare, vreau să spun că am tot întâlnit teze de doctorat despre Nunta Pădurenească, unele aflate la mare depărtate de adevăratele tradiţii. Aşa că, fiind uimit de înfloriturile dezbătute în astfel de lucrări care se doresc a fi ştiinţifice, am decis să fac un clip în care să spun lucrurilor pe nume, dezbătând obiceiurile, aşa cum au fost ele de-a lungul timpului. De exemplu, într-un capitol al unei teze de doctorat scrisă de un foarte bun folclorist din Sibiu, se povestea despre rolul bisericii şi al cununiei religioase în Nunta Pădurenească. Eronat, deoarece în vechea Nuntă Pădurenească nici nu exista preot. Se mergea la preot după un an sau doi, când se năştea primul copil sau când îţi făceai timp. Preotul nu avea vreme să vină la fiecare, din sat în sat. Erau inclusiv pasaje citate din Biblie, însă nu e bine să laşi scris într-o teză de doctorat ceva ce poate peste 15-20 de ani, lumea va aprecia ca fiind real“, spune primarul Ciprian Achim. Acesta este de părere că o astfel de documentare trebuie făcută la faţa locului, nu prin telefon sau cu sprijinul unor cunoştinţe din zonă.