Procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Modificări şi completări propuse de Guvern

25 septembrie 2018 Mesagerul Hunedorean

Pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, Transparenţă decizională, a fost publicat, în data de 18.09.2018, Proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea unor acte normative, proiect prin care sunt propuse modificări şi completări, care vizează, în principal, procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
În cele ce urmează prezentăm principalele modificări şi completări ale actelor normative privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă:
a) valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori cât şi pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de şase salarii medii brute pe economie/ salariat. Când cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă este introdusă de debitor, cuantumul creanţelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50 la sută din totalul declarat al creanţelor debitorului;
b) nu poate fi desemnat ca administrator special o persoană fizică sau juridică care are şi calitatea de creditor;
c) nu vor putea fi desemnate de către administratorul judiciar, în vederea îndeplinirii obligaţiilor sale, persoane de specialitate precum avocaţi, experţi contabili, evaluatori sau alţi specialişti, acele persoane care se află într-o relaţie contractuală sau într-o relaţie de afiliere, aşa cum este aceasta definită în Codul Fiscal, cu administratorul judiciar, cu lichidatorul judiciar, cu debitorul în insolvenţă sau cu vreunul dintre creditori;
d) nu sunt supuse suspendării acţiunile judiciare pentru determinarea existenţei şi/ sau cuantumului unor creanţe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii. Pentru astfel de acţiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observaţie şi de reorganizare, cerere de plată ce va fi analizată de către administratorul judiciar într-un termen de maximum 10 zile de la data depunerii, fără ca aceste creanţe să fie înscrise în tabelul de creanţe. Împotriva măsurii dispuse de către administratorul judiciar se va putea formula contestaţie;
În cazul nesoluţionării cererii de plată în termen, judecătorul sindic, la cererea creditorului în cauză, sancţionează administratorul judiciar cu amendă cuprinsă între 30 la sută şi 50 la sută din cuantumul sumei ce face obiectul cererii de plată.
În cazul nesoluţionării, în mod repetat, de către administratorul judiciar a cererilor de plată, judecătorul sindic, în orice moment al procedurii, la cererea creditorului, înlocuieşte administratorul judiciar şi desemnează un alt administrator judiciar.
Judecătorul sindic se pronunţă în termen de maximum 30 de zile asupra creanţelor formulate de creditor.
e) cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creanţelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului. Sunt creanţe anterioare şicreanţele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului. În termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, organele de inspecţie fiscală vor efectua inspecţia fiscală pe baza analizei de risc. Creditorii bugetari vor înregistra cererea de admitere a creanţei, conform evidenţelor proprii, urmând ca, în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, să înregistreze un supliment al cererii de admitere a creanţei iniţiale, dacă este cazul;
f) creanţele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat, vor fi admise la masa credală şi înscrise sub condiţie rezolutorie până la finalizarea acţiunii în contencios;
g) creditorul bugetar poate aproba planul de reorganizare în care este propusă reducerea creanţei bugetare negarantate, reducere fundamentată de administratorul judiciar în cuprinsul planului, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:
– măsura de reducere reprezintă modalitatea optimă de recuperare a creanţei bugetare negarantate, faţă de situaţia intrării debitorului în faliment;
– debitoarea deţine un fond de comerţ care să îi permită continuarea activităţii;
– măsura de reducere conduce la viabilizarea societăţii debitoare.
În cazul în care administratorul judiciar propune în planul de reorganizare măsura reducerii creanţelor bugetare negarantate cu până la 50 la sută, creditorul bugetar aprobă planul în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ criteriile de mai sus şi cel puţin un criteriu din următoarele:
– să rezulte un nivel de cel puţin 50 la sută al obligaţiilor fiscale curente datorate pe perioada executării planului de reorganizare faţă de nivelul mediu anual al acestora înaintea intrării în insolvenţă;
– societatea debitoare trebuie să desfăşoare o activitate de interes public;
– societatea debitoare trebuie să desfăşoare o activitate strategică într-o anumită ramură economică.
h) dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere, în maxim 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei;
i) titularul unei creanţe curente, certă, lichidă şi exigibilă mai veche de 60 de zile şi un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment. Cererea se judecă de urgenţăşi cu precădere, în maximum 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea sa va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situaţia în care creanţa nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenţie de plată cu acest creditor.