Procesul „Aurul dacic” merge înainte

Carmen Cosman

Procesul aurarilor, care se judecă la Curtea de Apel Alba Iulia, a fost la un pas de a fi suspendat, după ce unul dintre avocaţi a depus o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale şi a solicitat acest lucru. Magistraţii au admis solicitarea apărătorului în ceea ce priveşte excepţia ridicată, dar au dispus judecarea cauzei în continuare.

Se încearcă tergiversarea procesului

Inculpaţii din Dosarul „Aurul dacic” încearcă prin toate metodele să tergiverseze judecarea cauzei prin tot felul de mijloace. De această dată s-a cerut suspendarea procesului, după ce la dosar s-a depus o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale, ceea ce era obligatoriu în condiţiile legislaţiei anterioare. Numai că, acum, instanţa poate admite cererea, iar în acelaşi timp, să judece în continuare dosarul, până la pronunţarea Curţii Constituţionale. La termenul de judecată de ieri, instanţa Curţii de Apel Alba Iulia a mai audiat un inculpat din dosarul „Aurul dacic”, care nu a fost prezent la termenul anterior, când au fost audiată majoritatea inculpaţilor. Iar Iulian Ceia, considerat a fi liderul grupării, nu a fost prezent nici de această dată, deşi a fost citat cu mandat de aducere la domiciliul cunoscut şi, mai mult, a formulat apel la sentinţa pronunţată de Tribunalul Hunedoara. “Curtea de Apel Alba Iulia s-a pronunţat cu privire la cererile în probaţiune formulate de avocaţii inculpaţilor şi a stabilit ca la următorul termen de judecată din 11.05.2011, să se continue cu administrarea de probe în cauză”, a declarat Cosmin Muntean, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia.

Toate părţile implicate au făcut apel

La Alba Iulia, se judecă apelurile declarate de către inculpaţi, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi de către Ministerul Culturii împotriva sentinţei penale nr. 339/2009, pronunţate de Tribunalul Hunedoara în acest dosar. În urma judecării pe fond a cauzei, Tribunalul Hunedoara a hotărât condamnarea a 11 inculpaţi la pedepse cu închisoarea cuprinse între şapte şi 12 ani, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice, cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, efectuarea de către persoane neautorizate a unor detecţii şi săpături ilegale în situri arheologice, şantaj, violare de domiciliu, lipsire de libertate în mod ilegal, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Patru dintre inculpaţi au fost obligaţi la plata sumei de 965.458 euro sau contravaloarea în lei, la data plăţii efective, către Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, iar pentru alţi patru inculpaţi, s-a stabilit obligaţia plăţii sumei de 650.612 euro sau echivalentul în lei la data plăţii efective, către Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, cu titlu de despăgubiri civile.
Până acum, 12 dintre cele 15 brăţări din aur masiv sustrase în urma săpăturilor ilegale din siturile arheologice au fost recuperate de autorităţi, iar pentru încă una, s-au alocat fonduri, în vederea răscumpărării.