Proiectul Roşia Montană a fost dezbătut de profesorii Universităţii Petroşani: „România trebuie să beneficieze de zăcământul din Apuseni”

Maximilian Gânju

Doctori în geologie sau minerit, profesorii universitari de la Petroşani au dezbătut în cadrul unei întâlniri publice, proiectul minier de la Roşia Montană. Concluzia generală a fost că România trebuie să beneficieze de zăcământul din Apuseni, pentru a se dezvolta, însă exploatarea nu trebuie făcută în orice condiţii. Cert este că toate soluţiile oferite de specialiştii de la Petroşani vor face obiectul unei anexe la Legea care urmează să treacă prin Parlamentul României privind începerea exploatării zăcământului din Apuseni.

Specialişti remarcabili în domeniul mineritului
Dezbaterea publică derulată la Universitatea din Petroşani, centrul specialiştilor în minerit din România, a adunat atât reprezentanţi ai Comisiei parlamentare „Roşia Montană”, prin vicepreşedintele acestui for, senatorul Haralambie Vochiţoiu, reprezentanţi ai societăţii civile, dar mai ales profesori universitari, doctori în domeniul mineritului. La dezbatere a fost prezent şi reprezentantul firmei Roşia Montană Gold Corporation, Horea Avram, vicepreşedinte RMGC, care a răspuns întrebărilor celor prezenţi la lucrări cu privire la proiectul minier. „Contribuţia noastră la acest proiect de lege a fost să ne asigurăm că proiectul făcut încă din 2004 se reflectă şi în actualul, că locurile de muncă, investiţiile, componenta de mediu, toate să fie respectate”, a explicat Avram.

Rol de mediator
Vicepreşedintele Comisiei parlamentare, Haralambie Vochiţoiu, a spus că a iniţiat dezbaterea de la Universitatea Petroşani, însă are doar rol de mediator. „De la început, vreau să precizez că eu am o poziţie de arbitru la această dezbatere, sunt neutru. Săptămâna aceasta, se încheie dezbaterile publice şi am vrut să fie implicată şi şcoala mineritului românesc, cadrele didactice şi specialiştii Universităţii Petroşani. Părerea acestor specialişti contează şi eu vreau să avem un rezultat favorabil pentru România. Toate dezbaterile se vor finaliza printr-un raport, pe care eu îl voi depune la Comisia parlamentară „Roşia Montană”, a declarat vicepreşedintele comisiei, senatorul Vochiţoiu.

Singura tehnologie folosită în lume
Primul doctor din ţara noastră în metalogenie, ştiinţă care se ocupă cu studiul formării şi răspândirii zăcămintelor minerale în scoarţa terestră, Grigore Buia, totodată şi şeful Catedrei de Geologie din Universitatea Petroşani, a arătat că singura metodă folosită peste tot în lume, de exploatare a zăcământului cum este la Roşia Montană, este prin folosirea cianurilor. „În ultimii 13 ani, preţul aurului a crescut de 5 ori. Exploatarea cuprinde aur în două forme, de tip filonian şi exploatare de tip diseminat. Aurul de tip filonian a dispărut. Singura metodă de extracţie a aurului de tip diseminat, cum este şi la Roşia Montană, este prin cianurare, nu există o altă metodă nicăieri în lume. Celelalte poveşti legate de cantitatea de Uraniu, de Wolfram ori Crom de la Roşia Montană sunt doar poveşti. Orice probă luată acum chiar şi de aici din curtea universităţii, la analize ne va scoate tot sistemul periodic.(…) Să nu uităm că Bulgaria are o rezervă mai mică de zăcământ şi produce 2,5 tone de aur pe an şi lucrează tot prin folosirea cianurilor. România nu mai produce un gram de aur”, a explicat profesorul universitar.
Un alt profesor al Universităţii Petroşani, Valeriu Pleşa, spune că în proiectul de lege ar trebui cuprins un capitol prin care activitatea de ecologizare a perimetrului Roşia Montană să se deruleze pe mai mulţi ani şi după finalizarea exploatării, iar în acest fel, locurile de muncă pentru oamenii din zonă să fie păstrate, dar şi impactul de mediu să fie cât mai mic. Pleşa a considerat că o decizie de exploatare sau nu a zăcământului de la Roşia Montană n-ar trebui influenţată de protestele pro sau contra exploatării, el dând exemplu Valea Jiului, unde la fel de bine ar putea fi redeschise şi minele de huilă, dacă s-ar decide pe baza faptului că minerii ar ieşi în stradă. În urma dezbaterilor de ieri, specialiştii, dar şi reprezentanţii societăţii civile au ajuns mai multe concluzii, însă cea mai importantă a fost că România trebuie să beneficieze de zăcământul din Apuseni.