Râu de Mori, comună mare, cu probleme mari

Magdalena Şerban

Primarul din Râu de Mori, Niculiţă Mang (foto), a făcut deja măsurătorile în teren pentru a veni în întâmpinarea implementării programului de cadastrare gratuită. Termenele scurte de anul trecut l-au determinat să stea pe loc, însă în momentul în care se va relua procedura, se vor continua şi lucrările.
„Am făcut o parte din măsurători, iar în anul când se reia acest program, vom merge mai departe. Deşi lucrarea a fost începută, a trebuit să reziliem contractul cu executantul, neavând cum să se încadreze în graficul de termene impus de ANCPI. Munca de teren (ridicări topo, contururi etc) e realizată, rămânând cea de fărâmiţare şi atribuire individuală. Nici unei firme nu îi convine să lucreze pe tarifele stabilite pe plan naţional, dar cum avem şi alte proiecte în paralel, am apelat la bunăvoinţa lor şi am căzut la înţelegere. Cert este că în fiecare tarla trebuie clarificat totul, până la ultima parcelă. La mine este deja o încurcătură. În 2004, când am venit la cârma primăriei, am avut date titluri pentru 5.000 de hectare, iar Râu de Mori are circa 40.000 de hectare. Doar titlul acela cu scandal, atribuit familiei Kendeffy, însumează 11.000 de hectare. Apoi avem  date la asociaţii composesorale şi la comune ca Bretea Română, Boşorod etc. Cât priveşte populaţia, în zona de jos (satele Ostrovu Mic, Ostrovu Mare, Unciuc, parţial Valea Dîljii) sunt date titluri de proprietate undeva între 70 şi 90 la sută. Satele Sibişel şi Ohaba Sibişel nu au fost nici cooperativizate şi nu e clarificat ce se va face aici. Prin Legea nr. 247 s-a stabilit că se vor da titluri, dar nici acum nu ne-a spus nimeni, nimic concret. După ce s-au dat titluri, timp de 20 de ani, doar în baza unui proces verbal de punere în posesie, acum e nevoie de dosare întregi întocmite pentru fiecare parcelă în parte. Să nu se supere nimeni, dar am întâlnit titluri date în urma unor măsurători pe care şi dacă le-ar fi făcut cu pasul, le-ar fi ieşit mai bine. Fiecare tarla are ori trei-patru arii în plus, ori în minus”, a afirmat Niculiţă Mang, primarul din Râu de Mori.
Potrivit acestuia, lumea a fost mai mult interesată de ceea ce a putut să cuprindă la APIA, pentru a primi subvenţii. În zona Clopotiva şi cea a Râului Mare s-au tot construit cabane, deci au fost necesare titluri de proprietate, dar există şi porţiuni de munte, care nu prea fac cu ochiul la nimeni. „Avem suprafaţă cât 20 de comune mici, la un loc. Sunt comune cu câte 1.000 de hectare. Aşa că să nu se creadă că sunt mai puţine probleme la noi, fiind zonă de munte. Pentru proprietăţile familiei Kendeffy ne judecăm de şapte ani. Să se clarifice lucrurile o dată pentru totdeauna, dar cred că voi ieşi la pensie şi multe nu se vor termina nici atunci”, a încheiat primarul.