România a fost retrogradată de la „democrația viciată” la „regim hibrid”: Anularea alegerilor, slab argumentată, pe probe discutabile

Aproximativ jumătate din populația lumii trăiește în locurile în care au avut loc alegeri în 2024. Aproximativ 1,65 miliarde de buletine de vot au fost ex­primate în peste 70 de țări. Cu toate acestea, deși numărul de alegeri de­mocratice desfășurate într-un singur an nu a fost niciodată mai mare, anul 2024 a adus și mari provocări. Con­form celui mai recent indice al de­mo­crației publicat de Economist Intelli­gence Unit (EIU), la 27 februarie, de­mocrația globală se află într-o situație mai proastă decât oricând în istoria de aproape două decenii a indicelui, infor­mează stiripesurse.ro.

Cea mai democratică țară
Din 2006, EIU a evaluat 167 de țări și teritorii pe o scară de la zero la 10, pe baza a cinci criterii: procesul electoral și pluralismul, funcționarea guvernului, participarea politică, cultura politică și libertățile civile. Țările sunt apoi grupate în patru categorii: democrații depline, de­mocrații defectuoase, regimuri hi­bride și regimuri autoritare.
Pentru al 16-lea an consecutiv, Nor­vegia a fost desemnată cea mai democratică țară din lume, cu un scor de 9,81. Au urmat Noua Zeelandă și Suedia. Afganistanul a fost cea mai slab clasată țară din 2021, obținând doar 0,25 puncte. Cea mai mare schimbare a venit din partea Bangladeshului, care a coborât 25 de locuri.
Media globală a scăzut la un nou minim record de 5,17, de la un maxim de 5,55 în 2015. Doar 6,6% din populația lumii trăiește în prezent într-o demo­cra­ție deplină, în scădere de la 12,5% în urmă cu zece ani. De asemenea, o mare parte din populația lumii – în prezent, doi din cinci oameni – trăiește sub un regim autoritar.

A scăzut încrederea
Chiar și Europa – unde se află nouă dintre primele zece țări din indice – a în­registrat unele scăderi notabile. Franța a fost retrogradată de la o democrație deplină la una deficitară. Acest lucru reflectă în principal o deteriorare a sco­rului său de încredere în guvernare după ce alegerile anticipate din iunie ale președintelui Emmanuel Macron nu au reușit să asigure o majoritate legislativă pentru niciun partid sau bloc. (De ase­menea, patru prim-miniștri diferiți în cursul anului nu au contribuit prea mult la insuflarea încrederii).
România a fost, de asemenea, retro­gra­dată după ce acuzațiile de inter­fe­rență rusească, tactici ilegale pe re­țe­lele sociale și încălcări ale finanțării cam­paniei au determinat Curtea Cons­ti­tuțională să anuleze alegerile prezi­dențiale și să solicite un nou scrutin.
„Cetățenii români au reacționat cu un amestec de furie și ușurare la decizia Curții Constituționale de a anula rezul­tatele primului tur al alegerilor prezi­dențiale din 24 noiembrie și de a anula turul al doilea, programat pentru 8 de­cem­brie. Într-o hotărâre slab argumen­tată, fără a prezenta dovezi solide care să-i susțină decizia, curtea a susținut că o operațiune de influență străină pe re­țelele sociale a afectat rezultatul ale­gerilor.
Primul tur fusese câștigat de doi candidați anti-sistem, care i-au depășit pe candidații partidelor de guvernare, devenite extrem de nepopulare. Decizia curții de a anula alegerile, bazată pe ra­poarte neclare ale serviciilor de in­formații privind o posibilă interferență electorală din partea Rusiei, reprezintă o măsură extraordinară, întrucât pro­bele prezentate erau, în cel mai bun caz, discutabile.

S-a întors împotriva sa
Afirmația că alegătorii outsider-ului de dreapta, Călin Georgescu, au fost in­flu­en­țați masiv de o campanie pe TikTok este greu de crezut, mai ales având în ve­dere compoziția socială a sus­ți­nă­torilor acestuia, mulți dintre ei fiind alegători vârstnici din mediul rural, care își iau informațiile de la televiziuni (do­mi­nante fiind cele afiliate partidelor de guvernare). Ulterior, au apărut dovezi că unul dintre partidele de guvernare, Par­tidul Național Liberal (PNL), a finanțat campania de promovare pe rețelele sociale a lui Călin Georgescu, într-o miș­care tactică ce s-a întors împotriva sa.
Acest fiasco nu va face decât să sub­mineze și mai mult nivelul deja extrem de scăzut al încrederii cetă­țe­nilor ro­mâni în guvern și în partidele politice. România se afla deja la limita inferioară a clasificării „democrațiilor viciate” („flawed democracy”), astfel că scă­derea punctajului său general cu 0,46 puncte (de la 6,45 la 5,99) în 2024 a fost suficientă pentru a duce la re­tro­gradarea sa la statutul de „regim hibrid”.
Anularea alegerilor a afectat negativ scorul țării la capitolul proces electoral și pluralism, dar și fără acest scandal de sfârșit de an ar fi avut loc retrogradări ale altor indicatori. Datele sondajelor au confirmat că încrederea publicului în partidele politice și în guvern a scăzut și mai mult în ultimul an, ceea ce a condus la mai multe retrogradări în categoria privind funcționarea guvernului. Con­form unui exercițiu global de referință, scorul României privind prevalența corupției a fost, de asemenea, re­tro­gradat.
Există riscul ca scorul României să scadă și mai mult în 2025, în funcție de modul în care va gestiona reluarea ale­gerilor prezidențiale și de informațiile suplimentare care ar putea apărea cu privire la motivele inițiale ale anulării scrutinului. Inițiativele guvernului de a modifica regulile electorale privind uti­lizarea rețelelor sociale în alegeri, pre­cum și acțiunile partidelor de guvernare pentru a bloca șansele unui candidat anti-sistem nu prevestesc nimic bun pen­tru sănătatea democrației în Ro­mânia”, arată analiza EIU.

Situația în alte țări
În Asia, Coreea de Sud a ieșit din cate­goria democrațiilor depline după ce președintele Yoon Suk Yeol a declarat – apoi a revocat în grabă – legea marțială, aruncând țara în criză.
America a rămas o democrație im­per­fectă, schimbându-se doar ușor față de poziția sa din 2023. Dar s-ar putea confrunta cu probleme mai mari în acest an: prima lună a celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump a pus deja la îndoială independența politică a administrației publice și a fost marcată de o avalanșă de ordine exe­cu­tive cu autoritate juridică discutabilă.
Victoria lui Trump în 2024 a fost parte a unei reacții globale mai ample îm­po­triva președinților în funcție. Următorul test pentru democrația globală în 2025 va fi modul în care acești lideri nou aleși vor alege să guverneze. (A. N.)