Rutenii din România

Francisc Gal

Sfârşitul de an, ziua de 1 De­cem­brie – Ziua Naţională a României, ne determină pe noi, rutenii din Ro­mânia, să reafirmăm că suntem re­cu­nos­cători poporului român pentru posibilitatea afirmării iden­ti­tăţii noastre alături de celelalte 19 mi­norităţi naţionale din ţara noas­tră.
Instituţiile fundamentale ale sta­tului român: Parlament, Preşedinţie, Guvern fac posibilă promovarea acestei identităţi prin legislaţie şi sprijin financiar. De altfel, Grupul Mi­norităţilor Naţionale este în per­manent dialog cu celelalte grupuri parlamentare pentru a conlucra în fa­voarea interesului naţional, pe plan intern şi extern. Noi, coştientizăm pe deplin faptul că România este mem­bră a Uniunii Europene şi, în con­se­cinţă, nu ne abatem de la acest drum atunci când este solicitată prezenţa noastră la diverse acţiuni internaţionale.
Pentru organizaţia noastră, este foarte importantă colaborarea în domeniul cultural cu rutenii de pretutindeni. Ea se realizează, în primul rând, în cadrul Congresului Mon­dial al Rutenilor, atât în plen cât şi în comisiile de specialitate ale con­gresului, care se desfăşoară odată la doi ani, iar în perioada dintre con­grese în forul decizional statutar – Consiliului Mondial al Rutenilor. Pre­şedinţii săi, enumeraţi în succe­siunea exercitării mandatului lor: Vasil Turok-Hetes, Alexander Zozu­leak, Andrej Kopcza, Paul Robert Magocsi, Djura Papuga şi Stephan Ljavinec au realizat de-a lungul tim­pului o reprezentare internaţională consistentă a etniei noastre. Nu excludem şi alte colaborări în măsura în care nu aduc prejudicii cauzei ru­tenilor şi nu este denigrat congresul sau consiliul nostru. Un ultim ex­emplu este şi colaborarea cu rutenii din Podkarpatska Rus-Ucraina, cola­borare care a constat în editarea şi tipărirea volumului bilingv rutean-român ВІРШИ РУСНАКІВ – POEZII RUTENE a poetului rutean Roşco Vo­lodimir Havrilovici.
După anul 1989 organizaţiile mem­bre ale CMR, au promovat rute­nismul pretutindeni în lume, în spe­cial în Europa Central Răsăriteană şi în America de Nord. Rutenii din România sunt mândrii că uniunea noastră este membră cu drepturi de­pline a acestor organisme interna­ţio­nale rutene. Datorită implicării noas­tre permanente în această muncă de promovare a culturii, tradiţiilor, limbii şi spiritualităţii rutene am avut bu­curia şi onoarea de a organiza în România, în anii 2007 la Sighetu Marmaţiei şi 2015 la Deva, a con­greselor mondiale ale rutenilor şi a forumurilor mondiale ale tinerilor ruteni. Astfel rutenii de pretutindeni prezenţi la aceste manifestări au avut plăcerea de a cunoaşte, chiar şi în parte, tradiţiile, folclorul, cultura atât a rutenilor din România, dar şi a majorităţii româneşti.
Cvasitotalitatea ţărilor unde lo­cu­iesc ruteni, sunt membre ale Uniunii Europene. Toate acestea ne întăresc convingerea că europenismul asi­gură un climat deplin favorabil ru­tenismului. Aşteptăm cu încredere clipa când toate ţările continentului nostru unde locuiesc ruteni vor fi membre ale Uniunii Europene. De altfel, prima manifestare naţională modernă a rutenilor s-a derulat în timpul Revoluţiei din anii 1848-1849. Atunci liderul spiritual şi politic al etniei noastre, Aleksander Duh­no­vici, a concretizat deviza rutenilor va­labilă şi azi: „Am fost, sunt şi voi rămâne rutean”. Cea de-a treia re­naştere naţională a rutenilor, con­cretizată după anul 1989, continuă evoluţia ruteană pe un drum as­cen­dent, astfel încât să nu existe nici un dubiu cu privire la istoria, existenţa şi continuitatea rutenilor.