Tribunalul Hunedoara a dat, ieri, o hotărâre extrem de importantă pentru județul nostru. Este vorba de procesul prin care urmașii familiei Kendeffy au cerut Parcul Național Retezat. Dosarul „Retezat” s-a terminat cu bine pentru noi.
Iată decizia judecătorilor:
„Respinge ca nefondate recursurile civile declarate de pârâtele reclamante reconvenţional Pongracz Elisabeta (Elisabeth) şi Helene Karolyi şi de către pârâtul S.C. Rotunda SRL, împotriva sentinţei civile nr. 327/10 august 2020 pronunţată de judecătoria Haţeg. Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta reclamantă reconvenţional Pongracz Elisabeta (Elisabeth), împotriva încheierii civile nr. 1175/cc/09 decembrie 2020 pronunţată de judecătoria Haţeg. Fără cheltuieli de judecată în prezentul recurs, urmând a fi valorificate de intimaţi, pe cale separată. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi data de 10 noiembrie 2022. Document: hotarâre 84/2022 10.11.2022”.
O bunicuță de 85 de ani
Reamintim că în anul 2009, Academia Română a intentat proces urmașilor familiei Kendeffy. “Dosarul Retezat” a fost unul dintre cele mai complexe din istoria litigiilor civile românești. Numai pentru identificarea terenurilor care au făcut obiectul retrocedării de către Kendeffy Maria și Pongracz Elisabeth a fost nevoie de vreo 13 expertize. Apoi, obținerea de probe din străinătate a presupus formarea a trei comisii rogatorii internaționale. „Rar întâlnești un judecător care să prindă o comisie rogatorie internațională, o dată în viață. Dar trei!”, a declarat o sursă din Academia Română, au scris cei de la Cuvântul Liber. Judecătoria Hațeg a anulat, în luna august 2020, retrocedarea.
Personajul central al “Dosarului Retezat” l-a reprezintat o bunicuță de 85 de ani, internată, la acea vreme, de mai bine de două decenii într-un azil – spital din Viena, specializat în tratarea afecțiunilor psihice, cauzate de înaintarea în vârstă, scriu cei de la Cuvântul liber. Maria Kendeffy e numele ei și e nora ultimului grof Kendeffy (Gabor), după căsătoria cu fiul acestuia (Nikolaus). Mort în 1993 în azilul de pe Burgerspitalgasse nr. 1 (unde fusese internat alături de soție), Nikolaus Kendeffy nu mai apucă febra retrocedărilor din Transilvania. În 2005, camera de azil a soției sale devine, însă, „sediul central” al unor afaceri de multe milioane de euro. Îndemnată, nu se știe de cine, bătrâna își mandatează fiica și ginerele să recupereze uriașa avere a vechilor grofi Kendeffy din Țara Hațegului. Împuterniciții bunicuței vieneze cer imediat autorităților din Țara Hațegului retrocedarea Masivului Retezat: peste 10.000 de hectare de pădure, pășune și “stâncărie”! În nici jumătate de an, cererea formulată de bătrânică ajunge pe masa “Comisiei Județene de Fond Funciar” din Hunedoara. Între timp, în martie 2006, apare – coincidență!? – o lege care permite retrocedarea inclusiv a pădurilor din arii naționale protejate! Cu o viteză uluitoare, comisia de fond funciar hotărăște retrocedarea proprietăților solicitate. Zadarnic încearcă unii membri ai comisiei să amâne analiza cauzei, pentru că nu fuseseră verificate arhivele de la București și Cluj, arătând că pe unele documente de la dosar apare marca “Reforma Agrară”, indiciu că proprietarul fusese despăgubit de stat, după naționalizare. Marius Cristian Vladu, prefectul de Hunedoara de atunci, nici nu vrea să audă! În decembrie 2006, la numai un an de la solicitarea retrocedării, Maria Kendeffy devine proprietara Masivului Retezat, cu tot cu Rezervația care aparținea, încă din anii ’30, Academiei Române…
Nu avea cetățenie română
Care au fost argumentele Academiei Române în „Dosarul Retezat”? Pe ce s-a bazat Academia în încercarea de a convinge instanța că urmașii familiei Kendeffy nu au dreptul să primească Retezatul? În primul rând, Maria Kendeffy era nora lui Kendeffy Gabor, iar o noră nu poate moșteni părinții soțului ei, dacă nu există un testament clar, care să îi atribuie această calitate. Or, acest testament nu există. Unde ați văzut dvs. în România ca vreo noră să vină la moștenirea părinților soțului? Nu există așa ceva! Apoi, fiica Mariei Kendeffy, Elisabeth Pongracz, nu îndeplinea condițiile pentru a primi terenuri în România, pentru că nu avea cetățenie română, iar cetățenii străini nu puteau a dobândi terenuri în România la acea vreme. Ea a primit pământuri înainte să aibă cetățenie și înainte ca România să intre în Uniunea Europeană!
Iată, așadar, că, după atâția ani, s-a făcut dreptate.
CORVIN FOTOVOLTAIC SRL - societate în faliment, prin lichidator judiciar RELCO ACTIVE SPRL, vinde prin…
Vorbesc cârcotașii că un personaj din zonă, ajuns, cum se spune cu sacii în căruță,…
Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara Pentru că nici nu a început bine anul și a…
Catedrala Națională va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al…
Lucian S., din municipiul Deva Pentru că i-a fost prelungit mandatul de arestare preventivă, bărbatul…
O hunedoreancă de 63 de ani, din Ghelari, nu s-a bucurat deloc de sărbătorile de…