Sărbătoarea haţeganilor – eveniment de nota 10

Cristina Ghenea

Timp de trei zile, la finele săptămânii trecute, locuitorii Haţegului au petrecut cu mic cu mare la manifestările organizate de administraţia locală, cu ocazia Zilelor Oraşului. Deschise oficial vineri, după-amiaza, de către Nicolae Timiş, edilul şef al Haţegului, serbările s-au încheiat duminică seara, printr-un fascinant foc de artificii. Întreaga zonă centrală a oraşului, pavoazată pentru această deja tradiţională şi mult aşteptată sărbătoare a haţeganilor, a fost în tot acest timp plină de lume, mulţi oameni venind şi din comunele de la poalele Retezatului, pentru a lua parte la spectacolele artistice şi celelalte manifestări cuprinse în cadrul Festivalului Cultural Artistic „Haţegana”, aflat şi el la a XII-a ediţie.

Sunt 764 de ani aşternuţi peste urbea haţeganilor
Încă de vineri dimineaţă, zeci de corturi şi tarabe au fost instalate pe străzile din centrul urbei, locuitorii fiind îmbiaţi la tot pasul cu mici, virşlii, bere şi sucuri, dar şi cu alte produse care, peste tot, în zile de sărbătoare se bucură de o mare căutare. Haţeganii, dar şi ceilalţi cetăţeni care au luat parte la manifestări, au fost întâmpinaţi de primarul oraşului, dr. ing. economist Nicolae Timiş, care a deschis oficial, printr-un scurt cuvânt de bun venit, transmis de pe scena festivalului, cele trei zile de sărbătoare. Alături de primar, pe scenă s-au aflat, aşa cum se cuvine, consilierii locali ai oraşului, dar şi câţiva invitaţi de onoare, printre care, senatorul PSD, Cosmin Nicula.
„Oraşul Haţeg este astăzi în straie de sărbătoare şi suntem onoraţi să ştim că petreceţi aceste zile alături de noi. Anul acesta, Haţegul şi „Ţara” sa împlinesc respectabila vârstă de 764 de ani şi vrem să sărbătorim cum se cuvine acest eveniment deosebit din viaţa noastră. De aceea, vă invit să vă bucuraţi de tot ce este frumos, de cântecele şi dansurile minunate, să participaţi la aceste manifestări, dedicate vouă, haţeganilor”, a fost mesajul transmis de Nicolae Timiş cetăţenilor din urbea sa, în deschiderea festivităţii. Mai apoi, s-a dat startul la distracţie. În timp ce pe scenă au succedat cei mai îndrăgiţi artişti ai folclorului, printre care şi Elena Merişoreanu, Ciprian Roman, Liliana Laichici şi Petrică Irimică Miulescu, locuitorii oraşului au putut admira şi chiar cumpăra produse de artizanat şi artă populară, aflate din abundenţă pe tarabele meşterilor. Linguri de lemn, ulcioare de lut şi coşuri de nuiele, lucrate migălos de mâinile meşteşugarilor, au fost prezentate pe străzile oraşului.

Folclor şi artă veche de 200 de ani
Fiindcă sărbătoarea oraşului Haţeg nu înseamnă doar muzică, joc şi ghiftuială cu tot felul de produse culinare tradiţionale la români, oferite din belşug la corturile şi tarabele comercianţilor, cei prezenţi la Haţeg în aceste zile au putut participa şi la evenimente mai deosebite, cu tentă culturală. Astfel, la Casa de Cultură a fost organizată o expoziţie cu opere ale artiştilor locali, în care a fost prezentată măiestria cu care au fost lucrate sculpturi în lemn, icoane pictate pe lemn, dar şi frumoase lucrări de linogravură sau tablouri realizate din petale şi flori aplicate. De asemenea, oamenii au putut admira şi expoziţia de artă şi port popular de la Muzeul „Ţării Haţegului”, unde sunt adunate mai multe piese, donate de cetăţeni sau cumpărate de administraţia locală. Căni, linguri de lemn, ceaune, ştergare din cânepă sau războaie de ţesut, toate obiectele expuse au fost confecţionate în specificul Ţării Haţegului. Printre cele mai vechi piese se numără pârlăul – străbunicul maşinii de spălat, dar şi o teacă în care se purta cutea pentru ascuţit coasa, confecţionată în 1835, precum şi un corn de cerb în care vânătorii purtau praful de puşcă, vechi din 1897.
„Haţegul este oraşul ce merită a fi cunoscut cu tot ce are mai vechi şi mai nou, mai statornic şi mai trecător”, a declarat primarul Nicolae Timiş, mândru de meleagurile care poartă peste tot vechi vestigii ale istoriei poporului nostru.

Evenimente culturale şi ritmuri electrizante
Şi, pentru că evenimentele au fost dedicate haţeganilor de toate vârstele, seara de vineri s-a încheiat cu muzica dedicată generaţiei tinere şi astfel, ritmurile Xoniei, ale fetelor de la Bambi dar şi a renumiţilor DeepCentral, au menţinut o atmosferă incendiară până la miezul nopţii.
Sâmbătă, „Zilele Haţegului” au continuat cu un simpozion cultural-educativ, intitulat „Pe urmele adevăratei Sarmizegetusa”, urmat atât de lansarea revistei istorice „Ardealul”, cât şi de alte diverse manifestări dedicate haţeganilor de toate vârstele. Printre acestea s-au numărat şi spectacolele tinerelor talente haţegane, ale copiilor de la mai multe grădiniţe, şcoli şi licee din oraş.
După-amiaza, oamenii au avut, din nou, parte de un spectacol folcloric, de asemenea, susţinut de cunoscuţi rapsozi populari, printre care s-au numărat şi Mariana Stoica, Ana Almăşan Ciontea, Bogdan Toma, Ilie Medrea, Robert Târnăveanu, Felicia Stoian,  Aurel Şuteu, Petrică Stoian Mâţu şi Florica Tomoioagă. Iar sâmbăta seara, dedicată tinerilor şi adolescenţilor, spiritele s-au încins din nou până la maximum, când cei de la Electric Zone, Andreea Onica, Residence Deejays, Frissco, Narcotic Sound şi Christian D au electrizat atmosfera.

Tradiţionala paradă şi cei mai îndrăgiţi interpreţi
Duminică, cel mai gustat moment a fost parada portului popular, în cadrul căreia zeci de artişti îmbrăcaţi în costume specifice folclorului, au defilat prin centrul oraşului, sub privirile admirative ale locuitorilor. După prânz, centrul oraşului a răsunat, din nou, de acordurile cântecului popular, în timp ce membrii ansamblurilor folclorice din tot judeţul, dar şi zona Sibiului, Aradului sau a Braşovului au cântat şi au dansat sub privirile şi în aplauzele haţeganilor. Pe scena festivalului au mai putut fi admiraţi şi aplaudaţi cunoscuţii actori de revistă,  Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru, care au oferit câteva momente vesele, mult gustate de cei prezenţi. Cum, subliniam şi la început, serbările Haţegului  s-au încheiat  cu un frumos foc de artificii.