Se strânge cureaua pentru amenajamentele pastorale

Magdalena Şerban

Deşi încă nu se ştie în mod oficial dacă pentru întocmirea amenajamentelor pastorale impuse de lege, administraţiile publice vor beneficia sau nu de decont asigurat prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, s-a stabilit totuşi că de la 1 ianuarie 2018, consiliile locale au obligaţia de a-l include în cadrul documentaţiei de concesiune sau închiriere a pajiştilor permanente. Prin urmare, edilii se văd puşi în situaţia de a demara procedura din puşculiţa comunităţilor pe care le conduc.
Gurasada: suprafaţă mică, dar cu obligaţii mari
„Am prevăzut în bugetul pe 2017 suma necesară pentru amenajamentele pastorale şi urmează să contractăm pe cineva specializat. Am înţeles că sunt şi privaţi care se ocupă cu asta, însă cel mai probabil vom apela la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Hunedoara. Nu avem multă păşune la nivel de comună. Vreo 80 de hectare înseamnă suprafaţă eligibilă, restul de circa 100 de hectare semnificând păşune împădurită. Avem titluri de proprietate şi sperăm să meargă lucrurile mai uşor în aceste condiţii. Acum am scos la licitaţie partea eligibilă, însă nu există asociaţii locale de crescători de animale. Sunt doar persoane fizice şi se pare că nu se înghesuie prea multă lume. Numai bune de păscut să tot fie vreo 60 de hectare din cele 80, restul fiind poziţionate pe dealuri, adică în zonă pietroasă. Dacă verile sunt foarte călduroase, nici iarbă pentru păscut nu prea e. Aşa că e de înţeles lipsa de interes. Deşi e vorba de puţină păşune, suntem obligaţi să facem amenajamentele, aşa că ne supunem cadrului legislativ în vigoare”, a declarat Silviu Nan (foto stânga), primarul comunei Gurasada.
Râu de Mori: împăduriri masive
„Urmează ca până la 1 mai să încheiem contract cu Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Hunedoara. Cei de acolo ni s-au părut cei mai în măsură să ducă totul la bun sfârşit şi să nu întâmpinăm probleme în desfăşurare. Deţinem peste 500 de hectare catalogate ca păşune eligibilă şi peste 1.000 de hectare sunt considerate neeligibile. Avem titluri de proprietate, iar unele suprafeţe sunt inclusiv intabulate. Cele eligibile sunt deja concesionate şi mai urmează să scoatem la licitaţie circa 20 de hectare, cine le-a avut contractate până acum plecând din ţară şi înştiinţâdu-ne că renunţă la concesiune. Noile contracte sunt făcute pe cinci ani, cele vechi fiind semnate pe 10. La noi se întâlneşte o anomalie, în sensul că toată lumea vorbeşte prin media că ţara se confruntă cu defrişări masive, dar nimeni nu spune nimic de împăduririle masive. În cazul nostru, acesta e fenomenul. Sunt mii de hectare de fâneţe de munte, care pe vremuri erau cosite, dar la ora actuală sunt lăsate în voia sorţii, sub cerul liber. Lumea nu le mai coseşte, deoarece nu mai are animale în gospodării. Spre exemplu, în satul Ostrov erau crescute circa 200 de vaci şi 500 de oi pe vremea Revoluţiei din ‘89, iar acum mai sunt vreo 20 de vaci, de toate. Reducându-se efectivul de animale, automat nu a mai fost nevoie de fâneţe. Să nu mai vorbim că dacă un proprietar de grădină, de exemplu, vrea să-i fie cosit terenul, trebuie să plătească cuiva să o facă şi să ia fânul de acolo. Nu-i mai trebuie nimănui fân. Astfel de vremuri trăim”, a arătat Niculiţă Mang (foto dreapta), primarul din Râu de Mori.