Semnal de alarmă tras de Colegiul Judeţean al Medicilor Hunedoara. Judeţul are un deficit de zeci de medici de familie!

Sorina Popa

Colegiul Judeţean al Medicilor Hunedoara trage un mare semnal de alarmă! Conducerea Colegiului susţine, printr-o scrisoare deschisă, adresată ministrului Sănătăţii, dar şi Colegiului Naţional al Medicilor, prefectului judeţului şi Casei Judeţene de Sănătate, că numărul medicilor de familie la noi scade îngrijorător de mult.

Pensionari şi pensionabili
„În prezent, în judeţul Hunedoara, există un deficit de 38 medici de familie în mediul urban şi de 8 medici de familie în mediul rural, aceasta însem­nând ca oraşe mari cum ar fi Petroşani (deficit 6 medici de familie), Petrila (deficit 7 medici de familie), Vulcan (deficit 7 medici de familie), Deva (deficit 4 medici de familie) întâmpină greutăţi în asi­gurarea unei asistenţe medicale corecte a locui­torilor lor . Situaţia este mai dramatică în mediul rural unde comune întregi nu au medic de familie de mult timp, exemplu comunele Lăpugiul de Jos, Turdaş şi mai nou Zam. Semnalăm că din cei 194 medici de familie aflaţi în contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, 60 de medici (reprezentând 31 la sută) au vârsta peste 66 de ani, deci sunt pensionari care îşi continuă activitatea; 60 de medici (reprezentând 31 la sută) au vârsta cuprinsă între 61 si 65 ani, deci sunt pensionabili; şi 45 de medici (reprezentând 23 la sută) au vârsta cuprinsă între 51 şi 60 de ani’, se arată în scrisoarea deschisă respectivă.

Lipsă de atractivitate
„Această situaţie poate determina, în viitorul foarte apropiat, ca un număr foarte mare de oameni să rămână fără medic de familie. Ţinând cont că me­dicina de familie asigură 80 la sută din con­sultaţiile medicale acordate într-un an calendaristic, lipsa medicilor de familie ar aduce: o aglomerare exagerată a asistenţei medicale din ambulatoriu şi spitale cu nişte costuri materiale pe măsură, agravarea stării de sănătate a populaţiei, care nu ar mai fi urmărită activ, precum şi depistarea tardivă a majorităţii afecţiunilor cu implicaţii majore asupra duratei medii de viaţă, dar şi creşterea exagerată a costurilor pentru tratarea acestor afecţiuni.
Cea mai gravă problemă însă ar fi reprezentată de lipsa asistenţei medicale acordată copiilor, ceea ce ar compromite starea de sănătate a generaţiilor următoare. Situaţia actuală se datorează lipsei de atractivitate pe care o reprezintă pentru absolvenţii de medicină specialitatea de medicină de familie. Cauzele acestei lipse de atractivitate sunt: lipsa de consideraţie faţă de această specialitate imple­men­tată încă din timpul facultăţii; este o specialitate vocaţională, dar nu se poate practica fără bani, fiind în regim privat, dar dependentă faţă de casele de asigurări; în ultimii ani veniturile cabinetelor care susţin întreaga activitate a medicilor de familie (salarii, impozite, consumabile – reţetele, biletele de trimitere, întreţinerea spaţiilor, autorizări, factori de risc de efracţie, evaluarea spaţiilor paza contra incendiilor) au rămas la aceeaşi valoare, fiind în prezent egale cu salariul unui medic rezident; zo­nele cu un număr mic de locuitori nu pot asigura conform venitului actual nici măcar salariul unui cadru mediu şi întreţinerea spaţiului; multitudinea îndatoririlor birocratice ce revin medicului fac ca actul medical să reprezinte puţin din volumul de muncă al medicului; solicitarea medicului de familie 24 din 24 de ore, de către pacienţi si instituţii ale statului pe perioada întregului an şi neasigurarea unui înlocuitor pe perioada concediului de odihnă (care nu poate fi efectuat) face ca activitatea să devină împovărătoare”, susţin reprezentanţii Colegiului Judeţean al Medicilor.

Unii aleg să plece în străinătate
„Atitudinea autorităţilor caracterizată printr-o lipsă totală de interes, care a ieşit şi mai mult în evidenţă în perioada pandemiei, când medicina primară nu a fost susţinută sub nici o formă, nici material, nici logistic, nici profesional, a făcut ca numai în ultimele trei luni 7 medici de familie să renunţe la activitate, acestora adăugându-se şi numărul medicilor decedaţi. Zonele rurale sunt complet neatractive, neacordând nici un fel de facilităţi materiale, loca­tive, profesionale pentru atragerea medicilor. În momentele dificile, precum pandemia, medicii de familie au fost singurii care au rămas cu cabinetele deschise, făcând faţă suprasolicitărilor profe­sio­nale, iar acum se încearcă şi împovărarea cu o acti­vitate suplimentară riscantă şi suprasolicitantă care este vaccinarea întregii populaţii (activitate care se poate prelungi pe luni sau chiar ani, pe lângă ac­tivitatea de la cabinet, fiind o muncă su­plimentară). Aceste elemente sunt doar câteva din multitudinea obstacolelor care se ridică în faţa unui tânăr medic care ar dori să devină medic de familie şi care îi determină pe cei din activitate să renunţe la cabinete şi să prefere alt tip de activităţi (inclusiv plecarea în străinătate).
Rezolvarea acestor probleme şi remedierea situaţiei existente revine factorilor decizionali politici şi administrativi, nefiind de competenţa Colegiului Medicilor. Prin această scrisoare deschisă ne ex­primăm disponibilitatea de a asista şi sprijini factorii de decizie în identificarea şi implementarea celor mai bune soluţii pentru rezolvarea situaţiei prezen­tate”, se mai arată în scrisoarea deschisă a Cole­giului Judeţean al Medicilor.