Șocant! Ce legătură are COVID-19 cu decesele subite la tot mai mulți tineri

Tot mai mulți tineri ajung la spital, în stare foarte gravă, cu infarct mio­car­dic. Este vorba în special de bărbați cu vârsta sub 45 de ani care nu se aflau în evi­dențe ca pacienți cu boli cardio­vas­cu­lare nici nu semnalaseră semne de în­grijorare. Stilul de viață este prin­ci­pala cauză, scrie Adevărul.
Infarctul miocardic este o afecțiune cardio-vasculară acută extremă de peri­culoasă, care se poate solda cu deces. Practic, infarctul se produce după ce una dintre arterele coronare este în­fun­dată de un cheag de sânge. Miocardul din zona afectată rămâne fără sânge, iar zona începe să fie necrozată. Dacă se intervine la timp, fluxul sangvin poate fi reluat iar persoana este salvată. În caz contrar survine decesul. De-a lungul timpului această afecțiune apărea la bărbații cu vârsta mai mare de 50 de ani, iar la femei peste 55 de ani. Medicii au observat însă că vârsta a scăzut cu cel puțin 10 ani, la bărbați. Adică, tot mai mulți bărbați tineri ajung să facă infarct miocardic. Unii la vârste incredibile, de exemplu la 24 sau 25 de ani. Motivele sunt variate și toate se leagă de stilul de viață al lumii contemporane, un stil de viață care ne îmbolnăvește tot mai mult și chiar ne poate ucide.

„Avem o incidență crescută pentru vârstele mai fragede”
Ramona Guraliuc, medicul șef de la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean „Mavromati” Botoșani, acti­vea­ză și pe ambulanțele SMURD și este un cadru sanitar cu mare experiență. A văzut multe situații grave, inclusiv pa­cienți afectați de infarct miocardic. Me­dicul botoșănean spune că s-au înmulțit considerabil cazurile de pa­cienți foarte tineri care ajung să lupte pentru viață, după un infarct miocardic. Mulți dintre cei care ajung în stare gravă, nici măcar nu știau că au pro­bleme cardiace. „Avem o incidență cres­cută pentru vârs­tele mai fragede chiar de 25-30 de ani, am avut și situații de acest fel. Evi­dent că sunt și foarte mulți tineri care au patologii cardio-vas­culare, și aici putem începe cu hiper­tensiunea arterială pe care le desco­perim fortuit.
Într-o zi în care s-a simțit rău, s-a pre­zentat în serviciul de urgență, s-a măsurat tensiunea arterială și am sta­bilit că este o valoare, peste valoarea maximă acceptată. Și atunci urmează un consult cardiologic, tratament, ulte­rior monitorizarea și stabilirea unui tra­tament cronic”, precizează medicul Ramona Guraliuc. De altfel, conform sta­tisticilor Eurostat, în anul 2019, România se afla pe locul în Uniunea Europeană, imediat după Bulgaria, la de­cese cauzate de bolile cardiovasculare. Fenomenul se manifestă totuși la nivel global. Un studiu intitulat ”Death due to myocardial infraction in young patients: A study of 312 cases of sudden death”, realizat de un grup internațional de cer­cetători a scos la iveală faptul că in­frac­tul miocardic este cea de-a doua cauză a morților subite în rândul tinerilor. Cei mai afectați sunt bărbați cu vârste cu­prinse între 25 și 45 de ani. Adică per­soane tinere, active. Același studiu arată că decesul a survenit, la cei mai mulți, în timpul somnului iar majoritatea aveau afecțiuni ale arterei coronară nedes­co­perite.

Uciși de stilul de viață contemporan
Medicii dar și cercetătorii arată că această afecțiune care ucide un număr tot mai mare tineri este o consecință a sti­lului de viață din lumea con­tem­porană. Alimente tot mai procesate, pli­ne de chimicale și grăsimi nesănătoase, plus nutrienți de proastă calitate. La acestea se adaugă o doză mare de stres, provocată de viteza cu care se desfășoară viața în era digitală dar și nevoia de câștiguri mai mari pentru a face față provocările vieții urbane. Mulți tineri se simt capabili să muncească mai mult și se epuizează având două sau trei servicii, doar pentru a câștiga mai mult și implicit pentru a-și permite cât mai multe. Stresul merge mână în mână, de multe ori cu fumatul și consumul de al­cool. Toate acestea reprezintă un coktail mortal care i-a viața la peste 1 milion de europeni, dintre care aproape jumătate sunt tineri până în 45 de ani.
În comunitățile nevoiașe, grija zilei de mâine, cu suprasolicitarea la cât mai multe locuri de muncă, duc la același fe­nomen dramatic. ”Mediul în care trăim, în care ne desfășurăm activitatea este o cauză. Sunt foarte multe elemente nocive precum consumul de droguri, alcoolul, tutunul. La care se adaugă un nivel foarte ridicat de stres. Toate aces­tea însumate, la care adăugăm și o ali­men­tație incorectă, plus nerespectarea orelor de somn, cresc incidența infarc­tu­lui miocardic la tineri”, spune medicul Ramona Guarliuc. Conform unui raport realizat de medicii Christina Tiu, pre­șe­dintele Societății Române de Neuro­logie și Dragoș Vinereanu, președintele Societății Române de Cardiologie, 88% din persoanele, cu vârsta sub 45 de ani, care au suferit un atac de cord erau fumătoare. Aceiași specialiști au scos în evidență faptul că obezitatea în rândul copiilor a crescut, cu efecte pe termen lung, dar și numărul adolescenților care fu­mează în mod regulat. În plus, în Ro­mânia, consumul de alcool este ridicat.

Complicaţii
Câteva studii realizate mai ales în Sta­tele Unite au scos la iveală faptul că infec­ția cu COVID-19 putea duce, ca și com­plicație, la probleme cardio-vas­cu­lare grave. Inclusiv la formarea de chea­guri periculoase la nivelul arterelor, la tineri. Medicul Susan Cheng, de la De­par­tamentul de Cardiologie al Smidt Heart Institute, din Los Angeles, Statele Unite, într-un interviu pentru publicația Today a precizat că decesele produce de atacuri de cord în rândul tinerilor, au luat am­ploa­re, cel puțin în Statele Unite, odată cu pandemia de COVID-19. Me­dicul a spus că decesele cauzate de atac de cord au crescut cu aproximativ 30%, pe grupa de vârstă 25-44 de ani, în pri­mii doi ani de pandemie. „Tinerii, în mod evident, nu ar trebuie să moară din cauza unui atac de cord. De altfel, nu ar trebui să facă atac de cord”, spune Susan Cheng. Cu toate acestea specia­liști american a explicat cum a putut influența infecția cu COVID-19 apariția acestei afecțiuni mortale în rân­dul ti­ne­rilor. „COVID poate să ge­ne­reze o mulți­me de probleme la nivel car­dio-vascular. Se pare că face sângele mai vâscos și crește probabilitatea de for­ma­re a chea­gurilor de sânge. De asemenea, de­clanșează inflamația vaselor de sân­ge”, precizează Cheng pentru Today. (A.N.)