Statul român, lăsat cu buza umflată de principalii datornici
Carmen Cosman
Statul român nu reuşeşte să recupereze creanţele de la marii datornici decât în foarte mică măsură. Aruncate în lichidare sau chiar în faliment, de regulă, firmele nu au suficiente bunuri care să poată fi valorificate pentru recuperarea sumelor datorate statului.
Protector Internaţional, în top
Anul 2010 a fost destul de slab în ceea ce priveşte procentul de recuperare a sumelor datorate de marii datornici către bugetul consolidat al statului. La nivel naţional, acest procent abia a depăşit 17 la sută, în timp ce în judeţul Hunedoara, gradul de recuperare este de aproximativ 24 la sută. Potrivit directorului general al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Hunedoara, Lucian Heiuş, la data de 30 aprilie, arieratele recuperabile se ridicau la 242.066.240 lei. Lăsând la o parte Compania Naţională a Huilei Petroşani, care conduce la nivel naţional în topul datornicilor, în judeţul Hunedoara, pe primul loc în ceea ce priveşte sumele datorate statului se află firma care până nu de mult asigura paza unităţilor miniere, Protector Internaţional, cu 34.501.206 lei. Pe poziţia a doua se regăsesc Ateliere Centrale, cu 30.428.337 lei, iar pe locul trei Nova Serv Valea Jiului, cu peste 24 de milioane. Urmează, în ordine, Acvacalor, Gospodărie Prest Com şi DND Trade Oil, cu datorii cuprinse între 15 şi 12 milioane de lei.
Nu au ce să le facă
Problema este că sumele restante cu greu pot fi recuperate, chiar dacă DGFPS a cerut pentru multe dintre ele declararea procedurii de insolvenţă, ori chiar falimentul firmei. „În principiu, se urmează procedura standard, respectiv executarea silită şi, dacă nu se recuperează sumele, încercăm să demarăm falimentul”, a precizat Lucian Heiuş. Recuperarea banilor se face după valorificarea activelor societăţii, asta, în cazul în care există ceva de vânzare, dar directorul DGFPS Hunedoara spune că este important ca ei să aibă calitatea de creditor garantat şi să aibă sechestru pe bunuri. Însă, aşa cum am arătat anterior, gradul de recuperare este extrem de mic, din cauză că firmele nu au bunuri care să poată fi valorificate. De exemplu, NovaServ s-a înfiinţat prin divizarea ApaServ, societate care trebuia curăţată de datorii pentru a putea accesa fonduri europene. Datoriile ApaServ au fost trecute pe NovaServ, împreună cu creanţele, dar şi cu activele sechestrate de-a lungul timpului. Finanţiştii sunt optimişti, pentru că NovaServ ar avea de recuperat de la beneficiarii serviciilor sale aproximativ 30 de milioane de lei, iar aceştia speră la un grad de recuperare de peste 60 la sută, printr-o lichidare corectă. Dar, o bună parte a acestor sume reprezintă datoria populaţiei, care – aşa cum s-a dovedit în timp – plăteşte extrem de greu sau chiar deloc. Iar statul rămâne cu buza umflată.
