Țara asistaților sociali. Cum se duc banii pe apa sâmbetei

România continuă să fie o țară a asistaților social. Conform datelor prezentate la solicitarea „Adevărul” de către Ministerul Muncii, în România au fost, în 2024, nu mai puțin de 259.418 beneficiari ai venitului mi­nim de incluziune, ce a înlocuit aju­toarele sociale.

Nivelul minimal de trai
Venitul minim de incluziune este sprijinul financiar acordat de stat pen­tru a asigura nivelul de trai minimal, pentru familiile și persoanele singure aflate în situația de dificultate. Acesta a înlocuit ajutorul social şi alocaţia pentru susţinerea familiei, intrând în vigoare din data de 1 ianuarie 2024.
Conform informațiilor furnizate de către Ministerul Muncii în exclusivitate pentru „Adevărul”, anul trecut nu mai puțin de 14.855 beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat pur și simplu să presteze ore în folosul co­munității ori să se prezinte la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă pentru a își căuta un job.

Județele fruntașe
Asta deși legislația prevede clar că „persoanele apte de muncă be­ne­fi­ciare de venit minim de incluziune au obligația să presteze, lunar, acțiuni sau lucrări de interes local și să își caute un loc de muncă prin intermediul agen­țiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă”. Drept consecință, cei care au refuzat să muncească sau să își caute un loc de muncă au rămas fără venitul minim de incluziune.
Tot în 2024, cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune au fost în județele Dolj (15.310), Bacău (12.820), Buzău (11.643), Suceava (11.537) și Teleorman (11.292).

20% dintre locuitorii unei comune primesc ajutoare sociale
În ceea ce privește topul localităților cu cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune, anul trecut pe pri­mul loc s-a situat comuna Râmnicelu (județul Buzău), cu 876 beneficiari. Și cum comuna are 4.726 locuitori, asta înseamnă că aproape 20% dintre ei trăiesc din ajutoare sociale.
Pe locul doi ca număr de beneficiari s-a situat comuna Valea Moldovei din Suceava (832), comună ce are 4.393 locuitori. Locul trei a fost ocupat de comuna Slobozia Bradului din Vran­cea, cu 777 beneficiari.
De la 1 martie 2024, valoarea ajuto­rului lunar de incluziune pentru o per­soană singură a fost stabilită la suma de 346 lei, pentru o familie cu copii – 879 lei și 504 lei pentru o persoană singură având vârsta peste 65 de ani.

Două țări, două variante
„Adevărul” a vorbit cu sociologul Robert Santa legat de numărul ridicat al asistaților sociali care refuză să muncească, dar și despre numărul mare al românilor ce primesc venit minim de incluziune.
„Sunt mai mulți factori. Este posibil ca o parte dintre aceste persoane, deși se încadrează pentru acest ajutor, să aibă și alte surse de venit pe care nu le vedem. Să nu uităm că în zonele să­race din mediul rural un rol foarte im­portant îl constituie veniturile primite din partea rudelor care muncesc în stră­inătate, în special muncă sezo­ni­e­ră. De multe ori, zonele cu mulți bene­ficiari ai venitului minim de incluziune, nu sunt neapărat cele dinamice eco­no­mic. Există și anumite persoane care consideră că sunt mai câștigate doar având acest ajutor financiar mi­nim decât să caute un loc de muncă pe care nu îl agreează, deși venitul minim de incluziune este cu mult sub salariul minim pe economie”, a declarat so­cio­logul Robert Santa pentru „Adevărul”.
Sociologul a prezentat și două ex­emple legat de cum se acordă aceste ajutoare în alte țări: „Sunt anumite state ce au ajuns la concluzia că există un risc de abuz și de obicei au mers pe două soluții. În Germania, beneficiezi de ajutor, însă dacă ți se găsește un loc de muncă ești obligat să îl accepți, existând altfel riscul pierderii acelui ajutor. Un al doilea model este în Ungaria, unde de asemenea există un ve­nit minim garantat. Însă pentru a be­neficia de acesta este nevoie ca per­soanele beneficiare să presteze mun­că în folosul comunității”. (A.N.)