Creşte numărul cadrelor medicale din judeţ infectate cu noul virus. Astfel, după ce la spitalul din municipiul Hunedoara au fost testaţi zeci de medici şi asistente, ieri au venit câteva rezultate.
Potrivit managerului unităţii, Radu Budae, o asistentă medicală a fost declarată pozitivă, iar alte patru asistente sunt negative. Toate cinci sunt de la Unitatea de Primiri Urgenţe de la spitalul din Hunedoara. Mai sunt şi 10 pacienţi pozitivi. Budae susţine că toţi cei pozitivi vor fi transferaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, spital COVID-19. Apoi, la spitalul devean, pe lângă cei patru medici infectaţi zilele trecute, mai avem alţi doi medici găsiţi cu COVID-19 şi încă opt asistente medicale. Şi ei vor fi trataţi aici. În locul personalului medical infectat vor fi aduşi alţi specialişti.
Deşi unitatea deveană se află în carantină şi nu mai era voie să intre sau să iasă cineva, conducerea DSP Hunedoara a cerut Ministerului Sănătăţii o derogare să se poată interna şi trata la Deva bolnavii de COVID-19. Sebastian Mezei, directorul DSP, a declarat, ieri, pentru MESAGERUL HUNEDOREAN că aprobarea a fost dată.
În total, în judeţul Hunedoara sunt 100 de cazuri de persoane depistate pozitiv de la începutul monitorizării, dar mai bine de jumătate dintre ele sunt vindecate.
CORVIN FOTOVOLTAIC SRL - societate în faliment, prin lichidator judiciar RELCO ACTIVE SPRL, vinde prin…
Vorbesc cârcotașii că un personaj din zonă, ajuns, cum se spune cu sacii în căruță,…
Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara Pentru că nici nu a început bine anul și a…
Catedrala Națională va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al…
Lucian S., din municipiul Deva Pentru că i-a fost prelungit mandatul de arestare preventivă, bărbatul…
O hunedoreancă de 63 de ani, din Ghelari, nu s-a bucurat deloc de sărbătorile de…
View Comments
Acum, cu al doilea val în desfășurare, ar trebui să ne dăm seama unde am greșit, de ce nu am pus deoparte suficiente echipamente de protecție personală pentru medici și asistenți medicali (și ofițeri de aplicare a legii și cetățeni) și aparate de respirat și am adoptat și actualizat proceduri de transformare de urgență a unităților de sănătate ale spitalului și ce s-ar putea face pentru ca în viitorul apropiat planurile pandemiei sunt implementate cu succes: următoarea pandemie virală nu este un vis, ci un fapt concret și așteptat. Cu toate acestea, nu există nicio reflecție în curs cu privire la orice revizuire a evenimentelor care au avut loc și tăcerea este asurzitoare asupra acestui subiect și la fiecare nivel. și ce s-ar putea face pentru a se asigura că planurile de pandemie sunt aplicate cu succes în viitorul apropiat: următoarea pandemie virală nu este un vis, ci un fapt concret și așteptat. Cu toate acestea, nu există nicio reflecție în curs cu privire la orice revizuire a evenimentelor care au avut loc și tăcerea este asurzitoare asupra acestui subiect și la fiecare nivel. și ce s-ar putea face pentru a se asigura că planurile de pandemie sunt aplicate cu succes în viitorul apropiat: următoarea pandemie virală nu este un vis, ci un fapt concret și așteptat. Cu toate acestea, nu există nicio reflecție în curs cu privire la orice revizuire a evenimentelor care au avut loc și tăcerea este asurzitoare asupra acestui subiect și la fiecare nivel.
Astfel, această urgență a plătit prețul unei lipse organizatorice de pregătire și, mai presus de toate, unei viziuni asupra sănătății centrate pe spital și economico-contabile. Nu trebuie să ne întrebăm doar dacă avem nevoie de spitale, unități de terapie intensivă, paturi și personal, ci trebuie să cerem o viziune culturală și politică a sănătății și a sănătății pe care să construim organizarea consecventă și un sistem de sănătate public reînnoit. Dacă, de exemplu, am fi avut medicină comunitară eficientă (medicină școlară, ocupațională, de bază, locală), am fi avut mai puțină nevoie de spitale, terapie intensivă și personal. În plus față de EIP, ventilatoare și personalul medical, ceva mai puțin „material”, dar la fel de important lipsește în această criză. Dacă luăm în considerare modul în care virusul a reușit să circule netulburat timp de săptămâni și mai presus de toate câte lucrători din sănătate au contractat infecția, transformând spitalele în principalele surse de infecție, este clar că a existat o problemă de subestimare a riscului infecțios