Toţi sunt de acord. Salariile din administraţie trebuie să crească!

Natalia Bumbac

Dezbaterile privind salarizarea angajaţilor la stat, inclusiv a aleşilor locali şi judeţeni a revenit în atenţia publică, dată fiind preocuparea Guvernului Cioloş de a întocmi un proiect de lege nou privind salarizarea unitară în sistemul bugetar. O ocazie bună pentru a afla opinia aleşilor hunedoreni în funcţie, vizavi de indemnizaţiile pe care le primesc dar şi faţă de salariile personalului din administraţie. Ieri, în mediul on-line a apărut o grilă de salarizare, care totuşi nu a fost asumată de membrii Executivului, dar am luat-o ca reper în discuţiile pe care le-am avut cu aleşii locali şi judeţeni.

Aleşii judeţeni, în topul grilei
În topul celor mai bine remuneraţi aleşi, conform propunerii de grilă de salarizare ar fi preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene. Aceştia ar urma să primească sume care pleacă de la aproximativ 13.000 de lei şi ajung la peste 17.000 de lei, în funcţie de numărul de locuitori ai judeţului. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Adrian David, sumele sunt stimulatorii, dar şi munca pe acest post nu este una uşoară. „S-a vorbit foarte mult în spaţiul public despre sistemul de salarizare.
Ar fi binevenit un sistem nou, care să ţină cont de volumul de muncă. În decizia aceasta ar trebui să se ţină cont de componenta anticorupţie. Nu mă plâng de veniturile pe care le am, pentru că din venitul meu şi al soţiei ne putem asigura un trai decent. Din acest punct de vedere sunt mulţumit. Dar din alt punct de vedere, volumul de muncă este unul imens. Muncesc câte 12-15 ore pe zi”, a subliniat Adrian David. Pe aceeaşi temă, vicepreşedintele CJ Hunedoara, Dorin Gligor, a afirmat că majorarea salariilor aleşilor nu ar trebui să fie prioritară faţă de creşterea veniturilor populaţiei. „Se discută despre propuneri de indemnizaţii mărite, pensii şi salarii speciale pentru preşedinţi şi vicepreşedinţi, parlamentari. Se vehiculează sume de 10.000 -14.000… Dar ce înseamnă toate aceste sume în raport cu salariul minim pe economie de 1.050 de lei. Ideea este în felul următor, celui care munceşte, oricât îi dai este puţin, iar celui care stă degeaba, oricât i-ai da este mult. Trebuie să se creeze un echilibru la acest capitol. Oare cum s-ar simţi oamenii de rând care au venituri de 1.000 de lei, când vor afla că aleşii au salarii de 14 ori mai mari decât ei? Trebuie crescute veniturile, ţinându-se cont de dezvoltarea economică a ţării şi fără a se crea diferenţe prea mari între veniturile oamenilor”, a afirmat vicepreşedintele CJ.

Lefurile din administraţie – nemotivante
Dintre primarii cu care am discutat pe această temă, toţi au fost de acord cu mărirea salariilor, nu neapărat ale lor, ci ale angajaţilor din aparatul administrativ. Principalul motiv fiind că posturile scoase la concurs de primării sunt ocolite de specialiştii bine pregătiţi, din cauza veniturilor mici.
„Grila de salarizare apărută în presă este doar o propunere. La ora actuală, salariile din administraţie sunt nemotivante. Am avut situaţii în care am scos posturi în aparatul de specialitate al primăriei la care nu s-a prezentat nimeni. Motivul a fost că salariile sunt prea mici. Asta, deşi la nivelul Primăriei Hunedoara am aplicat nivelul maximum de salarizare permis de Guvern. Cu toate acestea tot nu s-a prezentat nimeni”, a declarat Viorel Arion, primarul municipiului Hunedoara.

Primarii muncesc cel mai mult!
„Aceste sume din propunerea de grilă de salarizare ar compensa oarecum repsonsabilităţile uriaşe pe care le are un primar. Dintre toţi demnitarii, primarii sunt cei care duc greul! Asta fără a avea la îndemână instrumente cu care să-şi poată duce la sfârşit proiectele. Omul care munceşte cel mai mult este primarul, mai mult decât un parlamentar, un preşedinte, director de instituţie sau diverşi şefi, fie ei de la SRI sau SIE. Pot spune că uneori avem răspunderi peste cele ale magistraţilor, pentru că noi suntem într-o mare măsură responsabili de calitatea vieţii oamenilor. Pe timpul guvernării Ponta, salariile în administraţie au crescut cu 47 la sută, în educaţie şi sănătate cu 50 la sută, iar indemnizaţiile primarilor au crescut cu aproximativ 35 la sută. Imaginaţi-vă cum arătau veniturile bugetarilor fără aceste măriri”, a concluzionat Dănuţ Buhăescu, primarul oraşului Uricani. Întrebat dacă s-a confruntat cu situaţii în care pentru posturile scoase la concurs de Primăria Uricani nu s-a arătat nimeni interesat să le ocupe, edilul a spus: „am scos la concurs un post de expert de audit intern, unul de arhitect-şef al oraşului şi unul de topograf pentru care nu s-a prezentat nimeni niciodată.”
„Doi ani am căutat un topograf”
„Sunt de acord să crească salariile primarilor, cu condiţia să fie majorate veniturile tuturor care activează în administraţie. Nu doar salariile primarilor sunt mici, ci ale tuturor funcţionarilor. Dată fiind această situaţie, persoanele cu pregătire, profesioniştii, se feresc să se angajeze pe aceste posturi. Doi ani de zile m-am chinuit să găsesc un topograf şi nu am reuşit. La un salariu maxim de 1.200 de lei nu vine nimeni să se angajeze. Am avut noroc cu un tânăr care s-a căsătorit la noi în comună şi avea această pregătire. În primărie, ai nevoie de angajaţi, pentru că sunt o mulţime de lucruri care trebuie făcute. Dar din lipsă de personal, uneori lucrurile sunt făcute în grabă, motiv pentru care apar şi erori”, a declarat Marius Omotă, primarul comunei Ilia.