Un cercetător român confirmă: Dârele de avion care sunt pe cer încălzesc vremea!

Teoria nu e nouă. Cercetătorul Cătălin Nae, președintele Institutului Național de Cercetare Aerospațială din România „Elie Carafoli” (INCAS) confirmă că dârele de pe cer încăl­zesc vremea. Iată ce a declarat acesta într-un interviu la Pressone despre dârele lăsate de avioane, anunță stiripesurse.

Și ce este ea mai exact? Ce conține o dâră de condensare?
„Ca să vorbim în termeni populari, poate fi un fel de gheață. Este un nucleu de gheață întins pe suprafețe semnificative, tone de particule de gheață care teoretic sunt în suspensie în atmosferă. Ulterior apare dispersia și eventual dizolvarea acestora. Deci dacă vedeți o dâră de condensare, imaginați-vă că este mai aproape de gheață decât orice fel de altă substanță chimică în suspensie. Deci asta cu chemtrails e o discuție mar­ginală oricum. Totul e chimie în lumea înconjurătoare, dar asta nu înseamnă că dâra este un agent poluant de tip chimic. Nici n-ar trebui să ne preo­cupe foarte tare că ar fi un fel de poluare chimică în atmosferă. Nu este. Cel mult poți spune că este un fe­nomen de apă înghețată care prin elementele de optică poate contribui la încălzirea globală”; susține Nae.

Deci contribuie la încălzirea globală?
„Într-un fel, asocierea asta încă se studiază. În momentul de față nu există elemente certe în sensul unei științe exacte, dar există multe infor­mații și studii asociate. De exemplu, Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO) a arătat în ultimul său studiu tocmai acest lucru, că feno­menul există și că se caută modalități prin care el să nu mai apară. Și mo­mentan pare că schimbarea altitudinii este cea mai eficientă soluție, chiar și decât schimbarea naturii biocar­buran­ților. Noi, cei din domeniu, vor­bim și de combustibili sustenabili (Sustainable Aviation Fuels), ale căror emisii să fie mai prietenoase cu me­diul atmosferic. Evident că întotdea­una, în tot procesul de combustie, in­diferent cât de bine conceput este, vor exista particule în suspensie. De la dioxidul de azot, până la monoxidul și dioxidul de carbon. Însă simpla lor prezență nu este de natură să ge­nereze aceste dâre de condensare. Ele trebuie asociate și cu parametrii fizico-chimici de la înălțimea la care se întâmplă acest lucru.
E în funcție de condițiile meteo lo­cale din atmosferă. Vântul contribuie inevitabil la dispersia particulelor din dârele de condensare. Pe măsură ce atmosfera este lipsită de aceste tur­bulențe, persistența dârelor de con­densare este mai îndelungată. Apoi, contează și variațiile de temperatură din păturile înalte ale atmosferei, care contribuie la apariția sau dispariția mai înceată a acestor dâre. Altfel spus, e un fenomen complex, pentru că se petrece la o scară mare și noi nu avem capacitatea de a interveni direct în așa ceva”, a adăugat cercetătorul. (A.N.)