Un viitor cu multe semne de întrebare

Când vorbim despre viitor, putem analiza o multitudine de aspecte. Dintre aspectele esenţiale ale viitorului, sunt cele legate de viaţa planetei noastre şi de viaţa noastră ca oameni, ca şi creaţie a lui Dumnezeu, cu bunele şi relele noastre. Dacă viitorul planetei noastre ridică câteva importante semne de întrebare, viitor care implicit este şi al nostru, care depinde foarte mult şi de atitudinea noastră. Această atitudine faţă de existenţa noastră o manifestăm fie în mod personal, direct, fie prin intermediul comunităţii în care trăim, în ansamblul ei.
Una dintre atitudinile noastre este cea politică. Ea depinde foarte mult de gradul de instruire, de mijloacele de informare, de independenţa pe care o putem avea la un moment dat faţă de stat şi de pârghiile lui. Cea mai mică independenţă o avem atunci când depindem de ajutorul social sau de mila altora. Un stat în care majoritatea o reprezintă cei cu venituri mici este un stat slab. În ultimii 20 de ani, şi mai bine, nu ne-am putut desprinde de această stare. Stare, care a creat şi crează mari probleme în evoluţia societăţii noastre. O nouă problemă este cea de acum, când sărăcia este folosită din nou ca şi armă politică în România. A învrăjbi oamenii pe acest considerent este total antidemocratic. Dacă măsurile de austeritate luate ca urmare a crizei mondiale au adus suferinţă şi nemulţumiri, actuala putere, în special USL, şi-a spus: acum este momentul să preluăm întreaga putere! Dar modul în care s-a procedat, pentru a prelua total puterea, s-a dovedit foarte periculos şi total antidemocratic. Cancelariile străine au dezaprobat şi vor dezaproba asemenea măsuri. Suspendarea Preşedintelui Băsescu, ca o ultimă măsură, s-a fundamentat pe exagerări şi neţinându-se seama de punctul de vedere al CCR. Judecătorii CCR au explicat negru pe alb în avizul lor că preşedintele Băsescu nu a făcut nici un abuz. Citez: „Exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ în viaţa politică şi socială a ţării nu poate fi caracterizată ca un comportament contra Constituţiei”.
Şi, ca să revenim la sărăcie, nu este păcat de efortul, sacrificiile populaţiei din aceşti ani de austeritate, ca acum, să aruncăm toate economiile în această oarbă luptă politică, pentru scaunul unui om, fie el şi Antonescu, sau mai bine zis, mai ales pentru acesta?
Cum factorul politic dă tonul în toate celelalte domenii, România şi cetăţenii ei sunt cei mai afectaţi de toată această vâltoare politică.
Dacă (să nu fie!) vor fi şi alegeri prezidenţiale, „s-a dus pe Apa Sâmbetei” toată bruma de „economie”. La ce bun?! Doar pentru că cineva vrea să fie preşedinte. Oare merită? Oare cum vom recupera paguba produsă, prin cine şi cum?!
Mă întreb dacă merită să fim părtaşi la acest referendum şi la înscenările lui.
ing. Iosif Veniamin Blaga,
deputat Colegiul 2 Orăştie