Urbaţi sau conurbaţi, asta-i întrebarea!
Evident, primul termen din titlu merge pe principiul: n-am găsit altă rimă! Dar problema există şi Dan Radu Ruşanu, deşi şi-a lăsat alegătorii hunedoreni cu votul în urnă, plecând la noua Autoritate de Supraveghere Fiscală, a repus-o pe tapet zilele trecute.
Ideea conurbaţiei, care să strângă sub o pălărie mai mare, interesele Devei, Hunedoarei şi Simeriei, poate şi Călanul şchiopătând, nu e nouă pe meleagurile hunedorene. Nici pentru lumea largă nu e nouă, ea ivindu-se pe la începutul secolului 20, când Patrick Geddes scria „Oraşe în evoluţie” şi vizând, în linii mari, asocierea între oraşe puternice care au de rezolvat probleme comune. Privind în lumea largă, ideea hunedoreană apare ca un mărunţel măscărici orgolios care se visează rege: Rhin-Ruhr, 11,3 milioane de locuitori, Randstadt, 7,1 milioane de locuitori, Bohai, 66 de milioane de locuitori… Dar România-i doar o pitică de Carpaţi, aşa că n-ar fi bai mare.
Cât de comune sunt interesele oraşelor din centrul judeţului, astfel încât să se justifice pălărioara? Deva e în buricul zonei şi dezvoltarea ei a fost, până acum, o implozie: a tocat, fără milă, toate spaţiile de respiraţie, mai toate zonele verzi, şi a îngrămădit betoane până în uşa apartamentelor. şi înghite necugetat bani prea des risipiţi pe inutilităţi. I-ar pica bine să-şi întindă mânuţele lacome în jur. Hunedoara şi-a dorit şi ea o zonă metropolitană proprie (un fel de umbra lui Tokio la castel!), ca să-şi sporească resursele şi spaţiul de intenţie imobiliară. Simeria e cuminte şi pe calea ei. Călanul nu-i dorit de nimeni.
Aşadar, interesul cel mai mare în realizarea conurbaţiei vine dinspre Deva – sufocată şi năucă din lipsă de soluţii. Şi ce ar câştiga? Păi, de exemplu, sporirea teritoriului intravilan, aur pentru afacerile cu terenuri. Interese comune? Groapa de gunoi nu, că tot va fi plantată, din interes judeţean. Alimentarea cu apă şi canalizarea, iar nu se pun. Poate transportul, care din interurban devine intraurban, dar nu se schimbă nimic. Gestionarea unui număr mai mare de şomeri? Doamne fereşte! Atragerea de fonduri europene mai uşor? Poate, dacă mutăm judeţul Hunedoara, fără populaţie, în bazinul german Ruhr.
Aşadar, conurbăm doar pentru palme de pământ? Sau rămânem cetăţeni ai unor oraşe mititele, aşteptând să se rezolve probleme mult mai aproape de uşa casei?
Domnu’ Volodia, nu tot dumneavoastră erați cel împotriva autostrăzii acum câteva luni, că e bună dar mai bine n-ar fi fost că așa nu va mai vizita lumea, etc.? Poate confund persoana, dar ziarul sigur nu, e singurul cu tendințe dinastea anti-dezvoltare…
Domnule Liviu R., sunteți în confuzie și eroare: pe de-o parte, acum câteva luni nu puteam să fi scris ce spuneți, rubrica fiind mai „tânără”, pe de altă parte, nu am tendințe „anti-dezvoltare”. Numai că nu consider normal ca, pentru aranjarea unor tunuri în afaceri, să fie aburiți oamenii cu termeni fără acoperire și promisiuni goale. Aveți senzația că această conurbație are vreo legătură cu interesele cetățeanului?
Scuzele mele pentru indusul în oroare, atunci, era vorba de altcineva.
Conurbația, în schimb, e o idee bună, chiar la dimensiunile ei mici.
Tare mi-e că toate curentele astea anti-tunuri și anti-schimbare (care se repetă ca acum 140 de ani când cei din Deva n-au vrut să aibă toate acareturile nodului feroviar aproape de oraș și așa s-a dezvoltat Piski în Simeria) o să ne facă să rămânem tot în stagnarea asta, în timp ce alții o să facă (un exemplu e un pic mai la est) și după aia o să ne uităm la ei și o să spunem „am fi putut face și noi așa ceva”.
Domnule Liviu R. Este greșit să credeți că am un cui împotriva schimbării sau, punctual, împotriva unei asocieri de dezvoltare zonală. Departe de mine gândul. Dimpotrivă, cred sincer că depășirea orgoliilor și găsirea unor soluții puternice este de dorit. Problema este că, urmând firul soluțiilor existente deja în lume, se poate observa că nici măcar Deva și Hunedoara nu au similarități atât de mari încât să poată oferta împreună: structura economică diferită, structura socială diferită, niveluri diferite de așteptare din partea cetățenilor. Așadar interese diferite și în multe puncte ireconciliabile. Ori, să facem o structură de acest gen doar să existe, înseamnă cheltuială fără sens și poleială electorală. Mult mai de folos este ca CJ Hunedoara să găsească soluții județene care să pună, punctual, la un loc lucruri ce pot fi făcute prin colaborarea administrațiilor locale.
Cel puțin așa văd eu lucrurile.
Și nu credeți că tocmai această diferență e benefică? Împreună, cele 2-3-4 orașe, fiecare cu specificul lui și particularitățile sale pot oferi împreună mai mult decât fiecare în parte.
Păi, nu. Nu cred că am fost bine înțeles. Dacă eu vreau să pun stejari în curtea mea, lângă gardul dumneavoastră, și dumneavoastră doriți flori și legume lângă gard, e foarte posibil că o să scoateți flinta de pe panoplie. Dacă Deva vrea cartier rezidențial la periferie și Hunedoara spațiu industrial pentru investitori sau locuințe sociale în aceeași periferie comună, flinta cu șomeri e gata unsă… :)))
Conurbațiile mizează pe mari similarități, nu pe mari diferențe.
D-lor, de apreciat duelul dvs. de opinii însă mie, personal, acest proiect îmi sună a mânărie cu terenuri care, după realizarea conurbației, vor deveni intravilane. Dacă priviți mai adânc, o să observați că susținătorii (inițiatorii proiectului) sunt niște persoane cu state vechi în afacerile cu terenuri, în județul nostru (vezi Ruș(inea)nu!) et. Comp…
PS – De acord cu logica d-lui Volodia: „Dacă Deva vrea cartier rezidențial la periferie și Hunedoara spațiu industrial pentru investitori sau locuințe sociale în aceeași periferie comună, flinta cu șomeri e gata unsă… ))”