Valea Jiului, ţinut autonom cu graniţa la Baru

Răsfoiam ieri dimineaţă nişte ziare venite din Valea Jiului – multe, de calităţi diverse, de orientări diverse. Pe majoritatea celor care le scriu îi cunosc. Cunosc bine Valea Jiului, problemele şi locurile. Parcurgând însă titlurile şi articolele, mi s-a confirmat o opinie mai veche – Valea Jiului pare în multe privinţe o regiune decuplată de judeţul Hunedoara, rămasă aici doar prin forţa decupajului administrativ din 1965. În rest, situarea geografică, dar mai ales, problemele foarte specifice i-au făcut pe acei oameni să se dezvolte în bună măsură ca un fel de comunitate închisă, care de pe la Baru Mare, nu interacţionează suficient cu restul judeţului.
Devenii, hunedorenii, brădenii se raportează la zonă mai ales turistic – acolo se duc la schi. Economic, miza este locală, conform unui raport al Băncii Mondiale din 1998, care accentua tendinţele izolaţioniste ale Văii, în pofida eforturilor autorităţilor centrale (mă refer aici la centru, asimilat reşedinţei de judeţ) de a o integra în frontierele clasice ale judeţului Hunedoara.
Presa de acolo este autonomă şi reprezintă mult mai mult decât reprezintă presa locală faţă de cea centrală. În fiecare judeţ apar ziare locale, evident, dar Valea Jiului are o presă a ei, bine reprezentată şi consolidată, ce include ziare, posturi TV şi de radio şi pentru care ceea ce se întâmplă în restul judeţului devine interesant când are legătură directă cu Valea. Nu întâlnim acest fenomen la Brad, Haţeg sau Orăştie, unde mai există, pe ici, pe colo, câte-un ziar sau post de radio local, aşa, pe motiv de mândrie a comunităţii. Din punct de vedere al presei, Valea Jiului poate fi judecată drept un judeţ separat.
Numărul oraşelor (aproape legate între ele, pentru care de-acum celebra conurbaţie ar fi cea mai logică soluţie) este mare, mineritul a creat acea solidaritate între oameni, specifică muncilor grele, ponderea principalului actor economic, Compania Naţională a Huilei, a fost şi este prea mare pentru a nu domina categoric, sub diverse forme, afacerile din zonă.
Argumente ar fi mai multe. De-a lungul timpului, cei care au plecat din Valea Jiului, promovaţi politic, şi-au dat seama de diferenţe şi prea puţini s-au întors acolo. Excepţiile pot fi numărate pe degetele de la o mână. Majoritatea au preferat să rămână cel puţin la Deva – aşa cum ai noştri pleacă la Bucureşti, de exemplu.  Cei rămaşi acolo preferă de multe ori să fie legaţi direct de Bucureşti, fără Deva ca intermediar. Izolarea lor a fost exploatată cu succes imediat după anii ’90, când nu judeţul, ci Valea Jiului a fost protagonista mineriadelor.
O concluzie parţială, preluată tot dintr-un ziar local din Vale – notorietatea şi valoarea oamenilor politici locali a scăzut – ca de altfel, peste tot… Aici avem puncte comune.