Verdict amânat, din nou, în procesul „Aurul dacic”

Nicolle Ebner

Verdictul la unul dintre cele mai mediatizate procese, „Aurul dacic”, a fost amânat, pentru a doua oară consecutiv, în decurs de două săptămâni. La termenul din 30 octombrie, unul dintre cei 12 inculpaţi a reziliat contractul cu avocatul, cu două ore înainte de judecarea pe fond, iar la termenul de vineri, 13 noiembrie, avocatul care îi reprezenta pe trei dintre inculpaţi nu s-a putut prezenta, din motive de boală.

Nou termen de judecată
Nici de data aceasta, instanţa nu a putut pronunţa sentinţa în cazul celor 12 inculpaţi din dosarul „Aurul dacic”. Avocaţii au depus la instanţă concluziile, în scris, însă judecătorul de şedinţă nu a putut anunţa verdictul, deoarece lipsea avocatul care-i reprezenta pe trei dintre inculpaţi, iar punctul de vedere al acestora nu a putut fi prezentat. Ca şi la şedinţa anterioară, din 30 octombrie, instanţa a apelat din nou la ajutorul Baroului din judeţul Hunedoara, pentru desemnarea unui apărător din oficiu. „Ne îngrijorează starea de sănătate a avocatului care nu s-a putut prezenta în instanţă, din motive medicale, dar, solicit imperativ de a se face demersurile de substituire cu apărători din oficiu, pentru ca, la termenul următor, din 20 noiembrie, avocaţii angajaţi să poată fi înlocuiţi, în caz că nu se prezintă, indiferent de motiv”, a declarat judecătorul de şedinţă. Prin urmare, la termenul de vineri, a fost eliminată posibilitatea unei noi amânări, din motive de lipsă de apărare. De remarcat faptul, că doar o parte dintre cei 12 inculpaţi a fost prezentă în sala de judecată.

Au procurorii suficiente probe?
Nu toţi cei acuzaţi aşteaptă verdictul cu resemnare. Iulian Ceia, unul dintre inculpaţi, a cerut, la începutul lunii octombrie, strămutarea procesului la altă instanţă, ca urmare a unor anomalii procedurale grave, care, spune el, s-au desfăşurat cu acordul tacit al judecătorului de la Tribunalul Hunedoara. Totul depinde de răspunsul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti. Primele arestări în acest dosar s-au făcut în luna mai a anului 2005, când 13 persoane au fost trimise în judecată, sub acuzaţia de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuarea de detecţii şi săpături ilegale în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, furt calificat de obiecte de patrimoniu, lipsire de libertate în mod ilegal, violare de domiciliu şi şantaj. În cei patru ani de proces, statul a recuperat, pe bani grei, 12 din cele 15 brăţări dacice, despre care se presupune că ar fi fost sustrase, din situl arheologic din Munţii Orăştiei. De fapt, cei 13 inculpaţi (între timp, au rămas 12, după decesul unuia dintre ei) din acest dosar urmează să răspundă doar pentru trei dintre brăţări, celelalte făcând obiectul altor dosare aflate pe rolul Instanţei şi la Parchet.        
  Reamintim că Ministerul Culturii s-a constituit parte civilă în proces abia la doi ani de la declanşarea acestuia şi a solicitat recuperarea unui prejudiciu de peste 6,5 milioane de euro.