Vorţa: primarul reales speră în maturitatea consiliului local
Magdalena Şerban
Ajuns la cel de-al cincilea mandat, primarul din Vorţa, Emil Radu Bureană (foto), speră ca pe viitoarele axe accesarea fondurilor europene să devină accesibilă şi pentru comunele mici, sub 2.000 de locuitori. Nu de alta, dar sunt de implementat câteva planuri de investiţii majore.
„Recent am depus jurământul de credinţă, la investire. Avem un Consiliu Local format din patru reprezentanţi ai PNL, unul de la PSD, unul de la PRO România şi trei de la ALDE. Sper din suflet ca toţi aleşii locali să se ghideze după binele celor care i-au trimis în funcţii publice şi să facă abstracţie de diferenţele de coloratura politică. Am şi comunicat faptul că dacă se va întâmpla ca un proiect de modernizare propus pentru comunitate să primească vot negativ, doar pentru că sunt eu de la PNL, atunci schimbăm foaia şi absolut toate şedinţele ce urmează în cei patru ani o să le organizăm la căminul cultural din Visca, cu public. Aşa, oamenii vor vedea pe cine au ales. Prin 2011, ţin minte că era să pierdem o finanţare de 2,5 milioane de euro din pricina unui astfel de incident şi m-am învăţat minte”, ne spune primarul din Vorţa, Emil Radu Bureană. Acesta le mulţumeşte celor 56 la sută din participanţii la urne (prezenţă totală de 75 la sută) pentru că i-au acordat încrederea şi îi asigură că programele de dezvoltare promise vor fi şi accesate.
„Reţeaua de apă şi cea de canalizare rămân în perspectivă, deoarece sunt necesare în satul principal. Din nefericire, suntem îngrădiţi în atragerea banilor europeni, noi neîncadrându-ne în respectarea pragului minim de 2.000 se suflete, aşa cum se prevede. Automat nu adunăm punctaj, nefiind consideraţi eligibili. Tare îmi doresc să se ţină cont şi de comunele mici pe viitoarele axe europene, altfel nu avansăm deloc. Cu secatul fântânilor pe vreme de secetă avem necazuri la Coaja şi Certeju de Jos, dar dată fiind poziţionarea caselor, la distanţă, nu se pretează la sistem centralizat, depăşind costul standard al lucrărilor. Însă în mare parte, oamenii au hidrofor şi fosă septică. Un alt obiectiv este cel de rezolvare a iluminatului public, în cele două localităţi amintite neexistând deloc. Aşa că am făcut un studiu pentru energie verde pentru a monta în faţa fiecărei case câte un stâlp cu lampă fotovoltaică”, mai arată primarul.
