Ziua Cimentistului, sărbătorită la Deva

Magdalena Şerban

Pentru a XXII-a oară consecutiv, angajaţii Fabricii de Ciment din Chişcădaga şi-au sărbătorit ziua profesională alături de familii, prieteni, conducerea societăţii, precum şi invitaţi din sfera politico-administrativă a judeţului.
Omul sfinţeşte locul… de muncă
“Ziua Cimentistului” reprezintă o tradiţie de la care sindicatul şi managementul Carpatcement Holding SA – Sucursala Deva nu se abat. La fel s-a întâmplat şi sâmbătă, când la Deva Mall, s-a dansat, s-a mâncat bine şi s-a socializat din plin, cu prilejul celei de-a 22-a ediţii a zilei profesionale. Ce leagă cimentiştii de această zi este o dată specială pentru meseria lor. În 1890, la Brăila, s-au pus bazele primei manufacturi de ciment din România, generându-se, ulterior, istoricul de suflet al oricărei persoane care activează în domeniu.
“Până înainte de 1989, noi, cimentiştii, nu am avut o zi a noastră. A trebuit să vină Revoluţia ca să descoperim că de fapt, cimentul, în 1990, împlinea 100 de ani de existenţă în România.  Legându-ne de acest aspect, am stabilit să avem o zi profesională. În anul 1991, ne-am pus de acord asupra acestui lucru, iar din 1992, sărbătoarea cimentistului este trecută în contractul colectiv de muncă. Indiferent de patronat, toate fabricile de ciment din ţară îşi serbează ziua. Este o industrie grea, care necesită curaj, muncă şi abnegaţie, dar ceea ce face totul posibil este calitatea umană. Sunt oameni în sală care au pus bazele şi au continuat tradiţia cimentului pe meleagurile noastre şi sunt sigur că vor veni tineri care o vor putea duce mai departe. Omul este cea mai preţioasă avere pe care fabricile o pot avea. De aceea, e necesar să ne cunoaştem foarte bine partenerii de muncă”, a precizat Dorin Negrilă, liderul Sindicatului „Cimentul” de la cunoscuta fabrică de profil, din Chişcădaga. Tot acesta a mai subliniat că întâlnirea anuală are menirea de a suda şi mai mult echipa, acţiunile dedicate fiind multiple. „Facem parte din Federaţia Cimentiştilor din România şi mai avem acţiuni de socializare, cum sunt concursuri de tenis de masă, de biliard, de pescuit sau pe meserii, în cadrul cărora ne încercăm forţele cu toţi colegii de breaslă, indiferent de companiile la care activează fiecare. Încercăm să ne desprindem de muncă, să ne încărcăm bateriile, dar în egală măsură să ne cunoaştem mai bine. Apar cerinţe noi şi probleme noi, deci niciodată nu se poate spune că se intră în rutină”, a mai subliniat liderul sindical al cimentiştilor deveni. Potrivit acestuia, la fabrica din Chişcădaga lucrează 216 oameni, în afara personalului aferent firmelor terţe cu care se colaborează.
An de aniversare
“Facem parte din Grupul HeidelbergCement, care a împlinit 140 de ani de activitate, activitate făcută în parametri economici de excepţie. Gândindu-mă la ce s-a întâmplat în Europa în ultimii 140 de ani, pot spune că nu e decât o dovadă de seriozitate să poţi rezista pe piaţă şi să fii unul din liderii mondiali ai industriei materialelor de construcţii. Acest eveniment l-aş lega de ceea ce înseamnă tradiţia cimentului în România. Nici noi nu suntem departe de colegii din Germania, în sensul în care fabrica de la Chişcădaga e juniorul Holding-ului, în puţin timp urmând să împlinim 40 de ani de activitate productivă. Fabrica de la Bicaz va împlini 70 de ani de activitate, iar Fienul a împlinit, de curând, 100 de ani. Realizările noastre au fost posibile datorită modului în care am colaborat cu autorităţile locale, lucru pentru care le mulţumesc primarilor pe teritoriul administrativ al cărora ne desfăşurăm activitatea (n.r. Băiţa şi Şoimuş), inclusiv primarului Devei, de unde avem o parte din cel mai important capital al nostru, adică forţa de muncă. De asemenea, vreau să mulţumesc conducerii de top a Consiliului Judeţean Hunedoara şi a Prefecturii Hunedoara, ambele instituţii având, ori de câte ori a fost nevoie, o deschidere totală pentru o analiză raţională a solicitărilor adresate de către noi. Totodată, nu uit că la festivitate participă şi cei care ne monitorizează şi bine fac, e vorba de Agenţia de Mediu. Satisfacţia noastră e şi mai mare, văzându-i participanţi pe aceia care au creat fundamentul realizărilor noastre de azi, dar s-au retras din activitate. Doresc să le mulţumesc pentru întreaga muncă depusă”, a subliniat Mircea Bobora, directorul general al CarpatCement Deva. Acesta le-a mai vorbit celor prezenţi de rezultatele bune pe care fabrica le-a înregistrat în primele nouă luni din anul curent, transmiţându-le mulţumiri din partea conducerii centrale.
Se pregăteşte schimbul de mâine
Pe de altă parte, mai trebuie amintit că pentru administraţie, o mare importanţă o are activitatea de securitate în muncă. “Nu demult, am finalizat deja tradiţionala acţiune intitulată «Săptămâna securităţii şi sănătăţii în muncă», prilej cu care am desfăşurat diferite evenimente. Copiii angajaţilor, cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani, au participat la o vizită în cadrul fabricii în care părinţii lor muncesc. Sperăm ca aceştia să devină cimentiştii de mâine. S-au făcut poze şi au plecat acasă cu câte o plasă cu dulciuri. În 2013, cu aceeaşi ocazie profesională, copiii au participat la o şedinţă foto, iar o parte dintre ei au fost cuprinşi în câteva postere, care au fost difuzate în fabrică, având un mesaj direct, adresat părinţilor, pentru a-i determina să respecte regulile de sănătate şi securitate în muncă. La nivel de companie am început inclusiv o acţiune de ucenicie pe partea de lăcătuşi şi operatori lianţi. Deoarece media de vârstă a celor care muncesc în fabrică este destul de ridicată, ne-am gândit la tinerii care vor prelua ştafeta. În urma unor criterii de selecţie, îi formăm şi îi angajăm ulterior. Activitatea în fabrică implică riscuri, iar noi am dovedit, de-a lungul timpului, că putem respecta regulile”, a arătat Silvia Pârvu, coordonatorul activităţii de Securitate şi Sănătate în Muncă, din cadrul fabricii fanion a industriei cimentului din România.
În zodia cimentului curat
Grupul HeidelbergCement este lider mondial pe piaţa de agregate şi un important jucător în domeniul cimentului, betonului şi altor activităţi conexe, ceea ce îl poziţionează printre cei mai mari producători de materiale de construcţii din lume. Grupul are 52.500 de angajaţi în 2.500 de fabrici din peste 40 de ţări. A intrat pe piaţa românească în 1998 şi de atunci, este prezent în sectorul producţiei de ciment, betoane şi de agregate prin intermediul companiilor Carpatcement Holding (trei fabrici de ciment), Carpat Beton (18 staţii de betoane) şi Carpat Agregate (14 cariere şi exploatări de balast). Doar în anii 2008-2009, s-au investit aproximativ 100 de milioane de euro în creşterea capacităţii de producţie, care astfel, a ajuns la aproximativ 7,15 milioane de tone pe an. De asemenea, un loc important în cadrul acestor investiţii l-a ocupat protecţia mediului, către care s-au dus aproximativ 10 procente din cele 38 milioane de euro investite din 1998 până în prezent, iar circa şapte milioane de euro au fost alocate în combustibili alternativi. Datorită acestor investiţii în instalaţii de coincinerare, Carpatcement a ajutat la conservarea resurselor naturale neregenerabile şi la eliminarea unei cantităţi mari de deşeuri din mediul înconjurător.